Infernul sunt ceilați- cronică de teatru
O experiență teatrală puternică la care puteți merge în București, este punerea în scenă, sub numele de ”Inferno”, a piesei de teatru a lui Jean Paul Sartre, ”Cu ușile închise” (”Huis clos”).
Bogdan Alexandru Duca, analist politic
Piesa lui Sartre ne trimite în iad. Acțiunea se desfășoară în infern și personajele principale sunt victimele iadului. Însă surpriza oferită de infernul lui Sartre este aceea că victimele (își) sunt și călăi.
Iadul ne este prezentat ca o experiență psihologică și socială, în care propria vinovăție dar și lipsa de compatibilitate și predispoziția de a judeca pe ceilalți devin infern. Iar la sfârșitul spectacolului întrebarea căreia trebuie să îi dăm răspuns este: oare iadul nu este acum?
Piesa este străbătută de un fir de speranță imposibilă. Speranța este aceea că iadul se poate întrerupe oricând în momentul în care ierți și te ierți. Imposibilitatea este însă cea a iertării, fiecare personaj fiind incapabil, pentru a (se) ierta, să recunoască
Sartre nu a fost un gânditor creștin, însă provocarea lăsată de dramaturgia lui este una esențială pentru creștini. Această piesă, dar și ”Diavolul și bunul Dumnezeu”, devin experiențe și provocări aproape esențiale pentru orice persoană ce încearcă să își gândească credința.
După provocarea lui Sartre, creștinismul poate să reveleze noi și noi răspunsuri. Astfel, după ce ieși de la spectacolul „Inferno”, parcă ești altfel îndemnat să recitești îndemnul primit de la Dumnezeu de către cuviosul Siluan Athonitul: ”Ține mintea în iad și nu deznădăjdui!”. Căci îți dai seama cât de aproape este, de fapt, iadul.
Spectacolul este o producție a Teatrului În Culise. Regia piesei aparține lui Ionuț Iftimiciuc, care joacă și rolul personajului masculin, din piesă. Celelalte trei roluri, toate feminine, sunt jucate de Ioana Nichita, Tamara Roman și Claudia Moroșanu.
Se simte ”rodajul” care permite actorilor să își intre repede în rol și să își regăsească repede naturalețea jocului.
Se remarcă și coregrafia Valentinei Boldurescu, care dă un ”touch” aparte, o amprentă de senzualitate ce completează complice infernul sartrian.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
