Între lumi sau povestea controversatului castel de la Câmpina
Bogdan Alexandru Duca, analist politic
18.04.2024
Vizitarea ”castelului spiritist” construit de Bogdan Petriceicu Hașdeu la Câmpina este, în mod sigur, o experiență unicat. E posibil să fie singurul castel cu fantome, sau mai bine spus, pentru fantome, ”pe bune”, cel puțin din România. Oricum, aceasta a fost intenția celui care l-a construit.
Dar cine a fost constructorul castelului, Bogdan Petriceicu Hașdeu? Născut în 1838 și decedat în 1907, Hașdeu a fost omul timpului său, un erudit enciclopedist care, pe fondul nașterii culturii române a făcut muncă de pionierat în nenumărate domenii.
Este cunoscut ca filolog, ca istoric, ca jurist, folclorist, publicist și om politic. În toate aceste domenii a fost un pionier, dar nu un împlinit. De aceea, deși avem memoria numelui său păstrată în cultura noastră, nu putem spune același lucru despre creația sa, inegală, complexă, uneori prea ambițioasă.
De exemplu, proiectul Etymologicum Magnum Romaniae, văzut ca un dicționar complex al limbii române, a fost un proiect de 11 ani al cărturarului român, apărând ”doar” 4 volume, până la cuvântul ”bărbat”.
De numele lui Hașdeu sunt legate și povești mai puțin plăcute. Hașdeu este unul din primii mari falsificatori din istoria românilor. Istorici renumiți l-au acuzat pe enciclopedicul personaj că a inventat ”documente” istorice care să acopere istoriografic zonele gri sau pur și simplu necunoscute din istoria noastră.
Unul din falsurile atribuite lui Hașdeu, care face și acum ravagii mai ales în cercurile pseudo-istorice, este cel al „tăblițelor de la Sinaia”, ce ar conține o presupusă limbă geto-dacă.
Însă să revenim la castel: el este produsul unei alte „țăcăneli” a straniului personaj: credința în spiritism.
Decesul fiicei sale, Iulia Hașdeu, pe care acesta o adora, a dus la căutări în direcția identificării unei soluții pentru a dialoga cu morții.
Iar clădirea pe care o puteți vizita în Câmpina este rodul acestor căutări. Întregul complex a fost gândit ca un templu al spiritismului.
Vizitatorul va vedea de la intrare un veritabil cocktail (kitsch- ar spune observatorii cu ceva gust) de simboluri și mesaje ezoterice. Construcția castelului are la bază principiul numerelor 3 și 7 (trei turnuri, trei pivnițe, diverse scări formate din câte 7 trepte, etc.).
Doi sfincși -gardienii cunoașterii ezoterice- străjuiesc o poartă de piatră pe care se găsește blazonul familiei Hașdeu și celebra afirmație a lui Galileo Galiei ”Eppur si muove”.
În interior, se pot vizita un spațiu de rugăciune, atipic, o capelă cu o schelă metalică în formă de cupă, în centrul căreia a fost așezată o statuie a lui Iisus.
De asemenea, se poate vizita cabinetul de lucru al lui Hașdeu, însă camera ”cheie” este, desigur, camera de spiritism, locul unde acesta încerca să contacteze ”lumea de dincolo”.
Turistul curios poate să vadă acolo presupuse fotografii făcute spiritelor de către Hașdeu, dar și texte ce ar fi fost dictate de către spirite.
Evident, Hașdeu a fost un om al timpului său. Epoca căutărilor sale ezoterice a coincis cu o modă a teozofiei, a antropozofiei și a unei pasiuni pentru ocult, ce a caracterizat Europa acelor vremuri.
În sfârșit, e un muzeu de vizitat, dar nu pentru a ne extazia, ci pentru a contempla cu compasiune, poate și cu o doză de umor, o scenă din modele și mofturile acelei epoci.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
