0 4 minute 6 luni

Bogdan Alexandru Duca, analist politic

25.04.2024

O amplă analiză publicată de ”The American Conservative” vorbește despre falia geopolitică ce se constituie în adevărata schismă din lumea ortodoxă: cea dintre Patriarhia Constantinopolului, controlată de SUA, și Patriarhia Moscovei, controlată de Kremlin.

Războiul rece care fragmentează lumea este dublat de un război rece din lumea ortodoxă unde dincolo de mizele geopolitice, există o miză mai degrabă teologică: identificarea „primatului” care să conducă lumea Bisericilor Ortodoxe.

Titlul de „primus inter pares” este deținut de către Patriarhul ecumenic, titularul scaunului de Constantinopol. Însă dincolo de titlul pompos, Patriarhia ecumenică nu își poate justifica pretențiile de autoritate asupra întregii lumi ortodoxe, numărul credincioșilor săi fiind foarte restrâns.

Cu toate acestea, cum arată analiza lui Michael Warren Davis, din ”The American Conservative”, micuța Patriarhie a Constantinopolului are în spatele ei o forță mult mai mare: SUA și în mod particular CIA.

În articolul menționat, autorul vorbește despre originile relației complicate dintre principalul serviciu secret american și patriarhia Constantinopolului, relație inițiată în timpul celui de-al doilea război mondial, prin intermediul viitorului patriarh ecumenic, Athenagoras.

Analiza însă atrage atenția că această relație nu are doar o bază geopolitică. Patriarhia ecumenică nu funcționează doar ca un pion geostrategic din tabăra SUA pe marea tablă de șah a lumii.  Există și o miză ideologică.

Este tot mai evident faptul că Bartolomeu I, titularul scaunului de la Constantinopol este un om cu valori ideologice progresiste și ”echipa” sa, inclusiv posibilul său succesor, arhiepiscopul grec (din SUA), Elpidofor, forțează o deschidere a lumii ortodoxe spre agenda ideologică occidentală. Din acest punct de vedere, Constantinopolul este mai degrabă apropiat de agenda administrațiilor democrate decât de cea a celor republicane de la Casa Albă.

De altfel, analiza sugerează o veritabilă prosperitate a Bisericii Ortodoxe din SUA care se află sub jurisdicția Patriarhului de Constantinopol, prosperitate ce este strâns legată de relațiile personale ale arhiepiscopului Elpidofor și echipei sale, cu familia Biden și cu administrațiile democrate.

Acest lucru nu este receptat de bună parte din lumea ortodoxă, în timp ce o altă parte- aici fiind și cazul Bisericii Ortodoxe române, preferă un joc mai degrabă prudent. Această ruptură din interiorul lumii ortodoxe a fost mai întâi vizibilă la sinodul panortodox din Creta, unde Bisericile Ortodoxe autocefale apropiate de Patriarhia Moscovei au refuzat să participe, iar cele participante au diluat mult agenda, inițial foarte progresistă, a evenimentului.

Lucrurile însă s-au agravat odată cu recunoașterea de către Constantinopol a  autocefaliei Bisericii Ortodoxe ucrainene, rupte din Biserica Ortodoxă rusă.

Din acel moment, unitatea dintre Bisericile Ortodoxe a devenit un concept fără acoperire și ruperea lumii ortodoxe conform cu faliile frontului geopolitic est-european a devenit una inevitabilă.

Abonați-vă la canalul nostru de Telegramhttps://t.me/nymagazinromania

Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România

Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previzualizare articole