Nicoleta Baciu
13.05.2024
În Constanța se găsește unul dintre cele mai frumoase și emblematice lăcașuri de cult iudaic din România. Această clădire religioasă are o poveste fascinantă și este considerată un adevărat simbol al Municipiului Constanța. Acum, va fi adusă din nou în viață, pentru a servi atât comunității evreiești din România, cât și întregii societăți.
Pe data de 23 aprilie 2024, Primăria Constanța a emis autorizația de construire nr. 366 către Geoconstruct SRL, care va efectua lucrări de primă urgență pentru reabilitarea generală a Templului Israelit din Constanța.
Templul israelit de rit așkenaz, construit în 1911 și situat pe strada C.A.Rosetti din Constanța, împarte o istorie comună cu faimosul Cazinou din Constanța. Templul a fost ridicat în stil auster, neogotic catalan, după planurile arhitectului Adolf Linz, fiind compus dintr-un singur nivel. Această construcție monumentală consta dintr-o navă principală și două laterale, separate în interior prin două rânduri de stâlpi și acoperite cu bolți în formă de ogivă. Situată pe strada C.A. Rosetti nr. 2, din construcția de rit așkenaz din Constanța, astăzi au mai rămas doar zidurile de incintă.
File din istorie
Sinagoga Mare din Constanța este un lăcaș de cult evreiesc. Construită în 1911 conform unor surse, sau în 1914 conform altora, această sinagogă a fost inițiată de președintele Comunității Israelite din Constanța, P. Șapira, după un proiect realizat de Anghel Păunescu.
În perioada interbelică, orașul găzduia două sinagogi importante: Sinagoga Sefardă, de pe strada Mircea cel Bătrân nr. 18, construită în 1908 în stil gotic-catalan, și Sinagoga Așkenazilor, cunoscută și ca Sinagoga Mare, aflată pe strada C.A. Rosetti nr. 2, ridicată în stil maur.
Sinagoga de rit sefard a suferit distrugeri în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a fost demolată în perioada regimului Ceaușescu. Astăzi, Sinagoga Mare, numită și Sinagoga Așkenazilor, nu mai este folosită de comunitatea evreiască din Constanța și este într-o stare avansată de abandon, fiind în pericol de prăbușire.
Clădirea Sinagogii Mari este structurată pe trei niveluri: soclu, parter și etaj. Elementele decorative exterioare, precum ferestrele și ușile, prezintă influențe mauritane. În interior, lăcașul de cult este organizat în trei nave, cu decorații tradiționale evreiești.
Intrarea în nava centrală era impresionantă, cu un arc gotic în acoladă, uși masive de lemn și ferestre laterale cu vitralii. Deasupra intrării se afla un panou arcuit în ogivă, cu o fereastră biforă, iar deasupra acestuia – Tablele Legii încadrate de arcaturi ogivale, în vârful cărora se afla steaua lui David. Navele laterale aveau fiecare câte o ușă principală, deasupra căreia se găsea o fereastră circulară cu steaua lui David în ax.
Patru contraforți – doi la marginile navei centrale și doi la colțuri – erau încununați cu pinacluri. Aceste pinacluri de colț și frontoanele navelor laterale, care mascau acoperișul în două ape, erau decorate cu arce ogivale, aducând aminte de arcele butante de la catedralele gotice. Fațadele laterale prezentau câte opt contraforți și șapte ferestre înalte, de tip gotic. Între contraforți, fațadele clădirii erau construite din cărămidă aparentă.
Din lipsa credincioșilor, sinagoga de rit sefardo-romaniot a fost abandonată în 1947 și a suferit daune în urma cutremurului din 1977. După mai multe încercări nereușite de consolidare și reutilizare, a fost demolată în anii ’80, privând astfel orașul de un monument reprezentativ.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com