0 8 minute o lună

Bogdan Alexandru Duca, analist politic

07.10.2024

Asia Centrală a devenit un nou front al rivalității dintre SUA și China, cu accent pe dominația economică, notează „Daily Sabah” din Turcia.

Pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale din SUA din 2024, atenția internațională se concentrează asupra problemelor interne, a poziției SUA față de Ucraina și a gestionării genocidului din Gaza. Cu toate acestea, sub suprafață, o schimbare strategică în politica externă a SUA se conturează discret.
Asia Centrală, adesea eclipsată în discuțiile geopolitice mai ample, poate fi cheia înțelegerii acestei realinieri strategice. În timp ce zonele maritime au dominat discuțiile despre rivalitatea dintre SUA și China – mai ales tensiunile din Marea Chinei de Sud – tradiția istorică a politicii externe a Chinei se bazează pe influența teritorială. Spre deosebire de ambițiile sale maritime, China se concentrează din ce în ce mai mult pe Asia Centrală, o regiune de o importanță strategică imensă.
La prima vedere, strategia SUA de contracarare a expansiunii chineze pare concentrată pe disputele maritime, în special în Marea Chinei de Sud, unde tensiunile au fost o temă recurentă timp de peste 15 ani. Deși concentrarea pe rutele maritime este de înțeles, este esențial să recunoaștem că politica externă istorică a Chinei este înrădăcinată în influența teritorială terestră, mai degrabă decât în puterea maritimă.
În acest context, Asia Centrală apare ca un punct focal critic pentru China. În urma recesiunii economice mondiale din 2008 și a crizei datoriilor din zona euro din 2010, China a profitat de ocazie pentru a-și consolida rolul pe scena mondială. Inițiativa Belt and Road (BRI), lansată în 2013, exemplifică această strategie. Acest proiect ambițios de infrastructură și investiții urmărește să stimuleze comerțul și conectivitatea în întreaga Eurasie, Asia Centrală servind drept regiune-cheie de tranzit.

Iar banii vorbesc despre ambiția chineză. Inițiativa ”Belt and Road” (BRI), lansată în 2013 a arătat voința Chinei de a privi spre vest, prin coninetul asiatic. În 10 ani de zile, între 2013 și 2023, China a investit peste 40 de miliarde de dolari în Asia Centrală pentru a îmbunătăți rețeaua de drumuri și căi ferate.

Tot în această perioadă, comerțul cu țările din Asia Centrală a crescut semnificativ, valoarea schimburilor comerciale sărind de la 30, la 50 de miliarde de dolari în același deceniu.
De asemenea, China a investit mai bine de 20 de miliarde de dolari în Kazahstan, în special în industria petrolieră. În Uzbekistan, investițiile chinezești au fost de 10 miliarde iar în Turkmenistan, investițiile au fost de 8 miliarde de dolari.

China a devenit astăzi principalul cumpărător al gazului turkmen și nu mai puțin de 30% din importurile de petrol și de gaze ale Chinei provin din țările din Asia Centrală.

De asemenea, China vede în ”Drumul Mătăsii” calea principală pentru dezvoltarea strategică a propriei economii.

China poate profita de pe urma eșecului SUA de a înfluența destinul Asiei Centrale. Aceasta, deși interesată de a stabili o bază de influență în regiune, a eșuat în a oferi investiții și a construi o influență durabilă.

În septembrie 2023, pentru prima dată, Casa Albă a organizat o întâlnire cu președinții celor 5 state din Asia Centrală, în formatul C5 plus 1. Promisiunea americană a fost o finanțare de 25 de milioane de dolari.

Însă aceasta nu înseamnă că SUA nu va juca mai departe cartea Asiei Centrale în războiul economic mondial care se desfășoară.

După căderea Uniunii Sovietice, SUA au urmărit să influențeze Asia Centrală pentru a modela lumea în conformitate cu viziunea lor. Cu toate acestea, această strategie s-a confruntat cu eșecuri. Atentatele din 11 septembrie au dus la creșterea preocupărilor legate de securitate, etichetând Asia Centrală drept o regiune-cheie pentru combaterea terorismului, în special în Valea Ferghana. Inițial, SUA au acordat sprijin acestor state relativ fragile, stabilind baze militare în Kârgâzstan, Uzbekistan și Tadjikistan pentru a umple golul lăsat de prăbușirea Uniunii Sovietice și pentru a contrabalansa Rusia și China.
Retragerea finală a forțelor americane din Afganistan, la 30 august 2021, a marcat o schimbare către o politică revizuită de reținere. În septembrie 2023, pentru prima dată, președintele american Joe Biden s-a întâlnit cu liderii celor cinci republici din Asia Centrală în cadrul unui summit C5+1. Ulterior, administrația Biden a alocat încă 25 de milioane de dolari pentru extinderea Inițiativei pentru reziliență economică în Asia Centrală (ERICEN), cu scopul de a stimula investițiile din sectorul privat.
Această schimbare de strategie este semnificativă. În octombrie 2022, președintele rus Vladimir Putin a organizat o reuniune similară C5+1 cu liderii din regiune, iar în mai 2023, președintele chinez Xi Jinping a găzduit un summit similar.
Strategia SUA poate fi privită prin prisma intuiției lui B. H. Liddell Hart privind utilizarea eficientă a momelilor: „Cel mai eficient mod de a folosi o momeală este să faci inamicul să creadă că momeala este obiectivul principal, deturnându-i astfel atenția și resursele de la adevăratul tău obiectiv”. În acest context, SUA și-au mutat subtil atenția de la concurența maritimă evidentă la o abordare mai cuprinzătoare care include semnificația geopolitică a Asiei Centrale.
De prea mult timp, atât oficialii, cât și cercetătorii au subliniat importanța strategiilor maritime pentru a contracara influența crescândă a Chinei. Cu toate acestea, abordarea occidentală se extinde dincolo de teza „supremației navale” a lui Alfred Mahan; ea încorporează, de asemenea, conceptul de „supremație terestră” al lui Halford Mackinder. Dat fiind accentul istoric pus de China pe influența terestră, Asia Centrală apare ca un câmp de luptă crucial. În acest joc geopolitic, strategia SUA încurajează China să își concentreze resursele asupra eforturilor maritime, ceea ce ar putea slăbi influența sa în Asia Centrală.
Pe măsură ce se desfășoară marele joc geopolitic, rolul Asiei Centrale devine din ce în ce mai central, devenind un punct critic atât pentru strategiile americane, cât și pentru cele globale.

Abonați-vă la canalul nostru de Telegramhttps://t.me/nymagazinromania

Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România

Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previzualizare articole

Vamos!

2 minute 4 luni