Corespondență de la Chișinău: Alegeri prezidențiale 2024 în Republica Moldova: 11 candidați în cursa pentru președinție
Nicoleta Rotaru
18.10.2024
Duminică, 20 octombrie 2024, Republica Moldova va organiza alegeri prezidențiale, al cincilea scrutin prezidențial de la independență, unde președintele este ales direct, prin vot universal. În paralel, va avea loc și un referendum național, în cadrul căruia cetățenii vor decide dacă susțin modificarea Constituției pentru aderarea la Uniunea Europeană. Participarea la vot trebuie să fie de cel puțin o treime din alegători pentru a valida scrutinul.
Mandatul prezidențial este de patru ani, iar președintele emite decrete cu aplicare pe întreg teritoriul țării, însă nu are puteri executive extinse. Nimeni nu poate ocupa funcția de președinte mai mult de două mandate consecutive. Alegerile sunt validate dacă cel puțin o treime dintre alegători se prezintă la urne, iar candidatul cu majoritatea voturilor este ales. În lipsa unei majorități, se organizează un al doilea tur între primii doi candidați, unde câștigătorul este desemnat indiferent de prezența la vot.
Pentru prima dată, scrutinul din 2024 introduce votul prin corespondență, aplicabil moldovenilor din Statele Unite, Canada, Norvegia, Suedia, Islanda și Finlanda, dacă se înregistrează în prealabil. La scrutinul din 20 octombrie 2024, s-au înregistrat 11 candidați din 13 grupuri de inițiativă.
Actuala președintă, Maia Sandu, este văzută drept favorita alegerilor, cu un program pro-european și anticorupție. În vârstă de 52 de ani, ea a lucrat la Banca Mondială înainte de a fi aleasă președinte în 2020. Un sondaj din 17 octombrie arată că 35,8% dintre alegătorii deciși intenționează să o voteze. Cu toate acestea, un sondaj anterior indică o neîncredere ridicată față de Sandu, de 37%.
Alexandr Stoianoglo, principalul contracandidat
Susținut de PSRM și fostul președinte Igor Dodon, Alexandr Stoianoglo, fost procuror general, are o susținere de doar 9%. Stoianoglo este etnic găgăuz și nu este cunoscut pe scară largă, ceea ce îi reduce șansele. Legăturile sale cu omul de afaceri controversat Veaceslav Platon îi afectează imaginea publică.
Renato Usatîi, legături cu grupări infracționale
Renato Usatîi, cu 6,4% din intențiile de vot, este cunoscut pentru succesul său la alegerile locale din Bălți și pentru implicarea sa în politica Republicii Moldova, dar este controversat din cauza legăturilor sale cu cercuri infracționale.
Irina Vlah, fostă guvernatoare a Găgăuziei
Cu doar 2,2% din intențiile de vot, Irina Vlah, fosta başcană a Găgăuziei, are o carieră politică inițial pro-rusă, dar și-a declarat susținerea pentru UE în ultimele luni, chiar dacă îndeamnă alegătorii să voteze „nu” la referendumul pentru aderarea la UE.
Alți candidați
Printre ceilalți candidați la alegerile prezidențiale se numără Ion Chicu, fost ministru și prim-ministru în perioada în care Vlad Plahotniuc deținea controlul politic, precum și în timpul mandatului fostului președinte Igor Dodon.
Vasile Tarlev, prim-ministru între 2001 și 2008, pe vremea guvernării comuniste a lui Vladimir Voronin, candidează ca independent.
Jurnalista Natalia Morari, sprijinită de oligarhul Veaceslav Platon, participă, de asemenea, ca independentă.
Victoria Furtună, fost procuror, și-a lansat campania printr-un videoclip filmat în Piața Suvorov din Tiraspol. Ea afirmă că guvernul de la Chișinău urmărește implicarea Republicii Moldova în conflictul din Ucraina și reactivarea tensiunilor în Transnistria.
Octavian Țîcu, susținut de forțele pro-europene reunite în blocul politic „Împreună”, are o susținere electorală de doar 0,4%, reconfirmând că Maia Sandu rămâne principalul candidat pro-european.
La această categorie se adaugă și Tudor Ulianovschi și Andrei Năstase, ambii independenți și categoric pro-europeni.
Un eventual al doilea tur de scrutin este programat pentru 3 noiembrie 2024.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
