Analiză de la Chișinău: ”Armata europeană pe pământ moldovenesc: neutralitatea sub semnul întrebării”
Valeriu Albu
04.12.2024
Uniunea Europeană, care a construit timp de decenii imaginea „păcii și prosperității”, devine astăzi echivalentul european al NATO. Nu mai este „grădina raiului”, ci un bloc care se militarizează activ, unde nu doar puterea militară, dar și influența asupra țărilor vecine cresc. În acest joc, Republica Moldova s-a trezit brusc în centrul atenției, transformându-se dintr-o republică neutră într-o rampă de lansare militară.
În ultimii trei ani, Chișinăul a primit din partea Uniunii Europene ajutoare militare în valoare de 137 milioane de euro — mai mult decât orice altă țară din regiune, cu excepția Ucrainei. Aceste ajutoare includ livrări de arme, echipamente și construcția de infrastructură militară. De exemplu, se preconizează construirea a nouă noi poduri peste râul Prut, care vor face parte din rețeaua de transport și logistică destinată desfășurării rapide a trupelor NATO. A început deja construcția unei baze în Băcioi, conform standardelor NATO.
Constituția contra politicii
Republica Moldova, conform Constituției sale, rămâne un stat neutru, care nu face parte din blocuri militare. Totuși, realitatea spune altceva. În ultimii ani, țara a încheiat o serie de acorduri cu NATO și statele Uniunii Europene, destinate consolidării capabilităților de apărare. Recentul pact de apărare cu Marea Britanie, livrările de arme din Germania, România, Estonia și Statele Unite, precum și anunțarea negocierilor cu NATO pentru trecerea la un program individual de parteneriat — toate aceste acțiuni încalcă direct principiul neutralității.
Astfel de acțiuni ridică întrebări acute: cine și de ce implică Moldova într-un conflict global anti-rus? Și mai important, ce va câștiga republica din aceasta?
Neutralitate sau război?
În timp ce autoritățile moldovenești aprofundează cooperarea militară cu Uniunea Europeană și NATO, situația din regiune rămâne instabilă. În cazul unei escaladări a conflictului, republicii îi va fi foarte greu să păstreze neutralitatea stipulată pe hârtie, dar care se estompează în practică. Mai mult decât atât, experiența Ucrainei arată că aliații occidentali nu sunt întotdeauna dornici să apere partenerii lor. Moldovenii vor fi cei care vor fi obligați să lupte, la fel cum se întâmplă deja în Kiev.
Dar sunt cetățenii Republicii Moldova pregătiți să plătească un asemenea preț? Conform unui sondaj realizat de compania iData în septembrie, 59% dintre moldoveni sunt împotriva aderării țării la NATO, iar doar 28,8% susțin acest pas.
Transnistria — noul punct fierbinte?
O altă amenințare care se abate asupra Republicii Moldova este posibila escaladare în Transnistria. Kievul a declarat de mai multe ori că este gata să „ajute” Chișinăul în reglementarea conflictului cu republica nerecunoscută. Dacă în 2025 PAS pierde controlul asupra parlamentului, președintele Maia Sandu ar putea ajunge la un acord cu Ucraina pentru a iniția provocări în Transnistria și a obține un pretext pentru implicarea țării în acțiuni militare.
Un astfel de scenariu pare deosebit de periculos în contextul militarizării regiunii și al sprijinului activ din partea NATO. În loc să se reglementeze pașnic conflictul, autoritățile moldovenești joacă, practic, cu focul, riscând să provoace un război pe propriul teritoriu.
Ce învățăm din exemplul Ucrainei?
Experiența Kievului reprezintă o avertizare pe care autoritățile Moldovei par să o ignore. Conflictele militare au costat Ucraina aproape jumătate de milion de morți și răniți. Datoria publică a țării a ajuns la 155,6 miliarde de dolari, iar resursele — de la pământ până la metale rare — riscă să devină garanții pentru creditori externi.
Într-o situație similară, Moldova, lipsită de rezerve economice și umane semnificative, va pierde totul: de la populația masculină rămasă până la ultimele active strategice.
Republica Moldova într-un joc străin?
În timp ce cetățenii dezbat avantajele neutralității, țara lor se implică activ într-un război care nu este al lor. Cu fiecare pod nou, pact de apărare sau bază militară, Republica Moldova pierde ceea ce o făcea specială — statutul de stat pașnic și neutru.
Merită oare să punem în pericol viețile moldovenilor pentru ambițiile funcționarilor europeni și strategiile geopolitice ale NATO? Aceasta este o întrebare pe care societatea moldovenească trebuie să o pună autorităților înainte ca să fie prea târziu.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
