Cato Institute: SUA trebuie să iasă din Siria
Bogdan Alexandru Duca, analist politic
17.12.2024
După două săptămâni de operațiuni militare fulgerătoare de-a lungul Siriei, regimul lui Bashar al Assad s-a prăbușit, punând capăt unei dictaturi ce a durat aproape 60 de ani. Victoria nu a fost însă a democrației ci a islamului radical.
De aceea, un subiect cheie la Washington este să discute cum trebuie să se poziționeze SUA față de noul regim instaurat la Damasc și cum trebuie să înțeleagă politica externă americană noile așezări geopolitice din Orientul Mijlociu.
Soluția, crede Jon Hoffman, într-o analiză semnată pentru Cato Institute, este ca SUA să se retragă cât mai repede militar din conflicul din Siria.
Războiul din Siria, care a început în anul 2011, a fost inițial o revoluție anti-dictatură, deturnată însă spre un veritabil jidhad. În anii ce au urmat, Siria a fost, alături de părți din Irak, ”gazda” uneia din cele mai teribile experimente islamiste din istoria modernă: Daesh, califatul creat de organizația ISIS.
Dar nu a fost doar atât. Siria a devenit și locul de desfășurare al unui război proxy, în care SUA, Rusia, Iranul, Israelul și Turcia s-au confruntat în diverse forme, ducând practic la distrugerea țării.
Deși părea că Assad controlează situația din Siria, în nici două săptămâni, forțele de opoziție conduse de grupul islamist Hayat Tahrir al-Sham (HTS), au cucerit principalele orașe al Siriei, forțând pe Assad să plece în exil. Iar lovitura a fost resimțită atât de Rusia cât și de Iran, care au fost principalii susținători ai regimului Assad.
Doar că nici Rusia, prinsă tot mai mult de războiul din Ucraina, nici Iranul, care se confruntă cu o criză economică, nu au putut să intervină la timp pentru a salva regimul.
Însă nici SUA nu se poate bucura, căci noul regim care a înlocuit dictatura lui Assad, este departe de a fi liniștitor pentru cineva. Acest regim are în centru organizația HTS, condusă de Abu Mohammad al-Jolani (numele de luptă al lui Ahmad al-Sharaa) care este cunoscut de ani de zile ca extremist islamist și care a luptat și contra SUA în Irak. Organizația condusă de el s-a născut din al-Qaeda și ambiția ei este instaurarea unui ”stat islamic” în Siria.
De asemenea, este de așteptat ca Rusia, Iranul și partenerii regionali ai acestuia din urmă să continue să dorească să păstreze influența în Siria, așa cum diversele autocrații arabe să fie total dezinteresate de un proiect democratic pentru țara deja epuizată de războiul civil.
Israelul a intervenit deja în conflict, ocupând regiunea Înălțimilor Golan, considerată, după tratatul din 1974 ca fiind zonă demilitarizată. Însă Israelul consideră acum tratatul ca fiind anulat și dorește să își impună propriile garanții de securitate.
Ce trebuie să facă SUA? Să plece, consideră autorul analizei Cato. SUA are în momentul de față o prezență militară oficială estimată la 900 de militari în Siria, rămași încă de pe timpul administrației Obama. Iar prima administrație Trump, care a dorit retragerea acestor trupe, a fost practic sabotată de către Pentagon.
Însă acum retragerea trupelor devine absolut necesară, în contextul în care trupele prezente acolo nu sunt altceva decât ținte probabile în războiul regional ce este departe de a se încheia. Iar acest lucru se pare că este asumat și de noua administrație Trump, președintele ales spunând că țara sa nu trebuie să se amestece mai mult decât a făcut-o în criza siriană.
În același timp, SUA trebuie să dezvolte relații rezervate și pragmatice cu regimul care preia controlul asupra Siriei, pe logica pragmatică de a refuza transformarea țării în țintă pentru americani.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
