
Daniel George
03.01.2025
În ciuda istoriei lungi de prezență în Levant, Parisul nu are capacitatea diplomatică de a ajuta la negocierea acordurilor regionale de pace, scrie Kamran Bokhari în publicația The National Interest.
Dr. Kamran Bokhari este director senior pe securitate și prosperitate eurasiatică la Institutul New Lines pentru Strategie și Politică din Washington. Activează, de asemenea, ca specialist în securitate națională și politică externă la Institutul de Dezvoltare Profesională al Universității din Ottawa. A fost coordonator pentru Studiile din Asia Centrală la Institutul de Servicii Externe din cadrul Departamentului de Stat al SUA.
În ultimele luni, subregiunea Levant din Orientul Mijlociu a cunoscut schimbări geopolitice de proporții istorice. Undele de șoc din aceste schimbări, care sunt încă prezente, vor fi resimțite în întregul Orient Mijlociu și, prin intermediul acestuia, în toată lumea. Aceasta în contextul în care diferite puteri și facțiuni care dețin teritorii în Siria încearcă să încline balanța și să tragă viitorul zonei în direcția lor.
Levantul este un termen folosit pentru a defini subregiunea care se întinde între malul estic al Mării Mediterane și Orientul Mijlociu.
Situația este plină atât de pericole, cât și de oportunități. Președintele ales Donald Trump a indicat în mod clar, în recentul său interviu pentru Time Magazine, că, atunci când vine vorba de Orientul Mijlociu: „susțin orice, orice este necesar pentru a obține nu doar pacea, ci o pace durabilă. Nu poate se poate continua așa – acolo la fiecare 5 ani se întâmplă o tragedie. Există și alternative”. În încercarea de a transforma aceste aspirații în realitate, viitorul președinte mult de lucru. Din păcate, un partener de la care este puțin probabil să primească ajutor este Franța.
Fostul stat colonizator al Libanului și Siriei, Franța, a lipsit în mare măsură din peisaj. Franța a intervenit, dacă putem spune așa, doar prin unele comentarii ocazionale, adesea contradictorii și uneori grandomane, din partea președintelui Emmanuel Macron.
Deși Macron a purtat recent discuții cu Trump despre evoluțiile seismice din Orientul Mijlociu, poziția internă a liderului francez va complica probabil lucrurile pentru viitoarea administrație americană. Adunarea Națională instabilă și plină de datorii a lui Macron a generat 3 prim-miniștri doar anul trecut, un record istoric.
Confruntându-se cu o situație internă tristă, France Macron se află în căutarea unui triumf diplomatic. De aici, eforturile sale de a se integra în eforturile internaționale de a obține o încetare a focului între Israel și Hezbollah. Parisul a folosit în avantajul său mandatele Curții Penale Internaționale (CPI) din 21 noiembrie împotriva lui Netanyahu și a ministrului de atunci apărării Yoav Gallant, despre care ICC susține că ar fi fost implicați în crime de război în Gaza.
Inițial, Franța a susținut cu voce tare că îl va aresta pe Netanyahu dacă acesta va pune piciorul pe pământ francez. În decurs de o săptămână însă, retorica de la Paris s-a schimbat, după ce Israelul a fost de acord, în timpul unei conversații telefonice între Netanyahu și Macron, ca Franța să joace un rol de mediator în discuțiile de încetare a focului).
Poziția franceză s-a schimbat dramatic – de la angajamentul neclintit față de dreptul internațional la echivoc. Macron a declarat că în timp ce Franța respectă CPI, Netanyahu s-ar putea bucura de imunitate ca ministru în exercițiu al cabinetului într-o țară care nu este parte la acordul ICC (International Criminal Court).
Faptul că Parisul a trebuit să facă atât de mult pentru a încerca să-și recapete un cuvânt de spus în viitoarea securitate a Libanului arată clar că francezii au pierdut teren în fosta lor colonie. Într-adevăr, până la slăbirea fără precedent a Hezbollah-ului în conflictul cu Israelul din ultimele luni, Iranul a avut mai multă influență decât Franța, atât în Liban cât și în întregul Levant.
În ciuda experienței îndelungate ca suzeran în Levant, Franța nu are mijloacele necesare pentru a ajuta administrația Trump să gestioneze eficient Orientul Mijlociu.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com