NYT: ”Singura evaluare a sancțiunilor ca monedă de schimb ce contează cu adevărat este cea a domnului Putin”
Daniel George
22.01.2025
Președintele Donald Trump a spus că va folosi sancțiunile cu moderație, și a promis că va pune capăt războiului din Ucraina, reînnoind întrebările cu privire la eficacitatea acestora, scrie The New York Times.
Trump a declarat: „Vreau să folosesc sancțiunile cât mai puțin posibil”. Și a spus clar că va avea loc o schimbare în politica americană față de Ucraina, după ce a promis că va pune capăt războiului într-o singură zi.
Experții cred că sancțiunile și ajutorul militar continuu vor fi aproape sigur monedele de schimb în orice negocieri.
Deci, cât de valoroase sunt jetoanele de sancțiuni pe care le va deține domnul Trump? Răspunsul este aprins dezbătut.
Previziunile din primele luni ale războiului, potrivit cărora restricțiile economice vor submina rapid puterea președintelui Vladimir Putin sau vor prăbuși rubla nu au fost confirmate.
Domnul Putin rămâne înrădăcinat la Kremlin, iar forțele sale provoacă mari pagube Ucrainei și obțin victorii pe câmpul de luptă.
Statele Unite, Europa și aliații lor au reacționat cu o viteză și o amploare care i-au surprins până și pe participanți. Ei au restricționat sever accesul Moscovei la sistemul financiar global și la dolarul american, limitând capacitatea Rusiei de a vinde petrol, cel mai valoros export al său.
Băncile occidentale au înghețat active rusești de peste 300 de miliarde de dolari. Guvernele au interzis cumpărarea și vânzarea unei game largi de servicii și bunuri, inclusiv a unor arme cu tehnologie avansată, scrie NYT.
Europa, care a primit anterior 40% din gazele importate din Rusia, a încercat să își reducă dependența. Rusia ar putea începe să vândă și mai puțină energie Europei, după ce Ucraina a refuzat să reînnoiască un acord care permitea tranzitul gazului rusesc printr-o conductă care străbate teritoriul său.
Totuși, dacă sancțiunile au obținut mai mult decât și-ar fi imaginat unii, ele au avut un impact mai mic decât au sperat mulți oameni. Rusia, cu ajutorul enorm din partea Chinei, a găsit mai multe modalități de a reduce impactul sancțiunilor prin extinderea comerțului cu alte țări, exploatarea lacunelor legislative și sustragerea de la respectarea reglementărilor.
China și India, de exemplu, au reumplut cufărul de bani al Moscovei, mari cantități de petrol rusesc. De asemenea, China a oferit Rusiei acces la componente armate, semiconductori și alte materiale esențiale necesare războiului.
O mulțime de bunuri occidentale care pot fi folosite atât în scopuri civile, cât și în scopuri militare, și-au făcut drum spre Rusia prin țări care nu participă la sancțiuni, cum ar fi Turcia și Emiratele Arabe Unite.
Cei care subminează valoarea sancțiunilor ca monedă de schimb susțin, de asemenea, că națiunile occidentale nu au mers suficient de departe sau nu au răspuns suficient de repede la schimbarea condițiilor pentru a înăspri presiunea asupra Rusiei.
Îngrijorările legate de reducerea aprovizionării cu energie atunci când prețul petrolului urca, iar inflația creștea în spirală, au determinat Statele Unite și Europa să slăbească restricțiile la exportul de combustibil rusesc.
Decizia de a înlocui sancțiunile europene mai cuprinzătoare asupra tranzacțiilor petroliere rusești cu un plafon de preț – a însemnat că Rusia a putut continua să câștige venituri enorme din exporturile de energie.
Uniunea Europeană cumpără în continuare aproape 50% din gazul natural lichefiat pe care Rusia le exportă.
Jeffrey Schott, membru senior la Institutul Peterson, a spus că Moscova a putut să vândă mult gaz și petrol la un prețuri mari. „Sancțiunile au fost aplicate cu un braț legat la spate”, a spus el.
Chiar și cele mai valoroase monede de negociere care pot deriva din sancțiuni ar putea să nu fie suficiente pentru a-l convinge pe dl. Putin să accepte o înțelegere care care să fie acceptabilă și pentru Ucraina și aliații europeni vecini.
În cele din urmă, singura evaluare a sancțiunilor ca monedă de schimb ce contează cu adevărat este cea a domnului Putin, conchide The New York Times.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
