Europa tocmai a devenit un loc mai periculos
Daniel George
10.03.2025
Reînarmarea europeană nu va oferi Ucrainei o securitate efectivă, scrie Frank Furedi în The European Conservative.
Frank Furedi, directorul executiv al MCC Bruxelles, este sociolog, autor și comentator media. Este profesor emerit de sociologie la Universitatea Kent din Canterbury și autor a peste 26 de cărți, care au fost traduse în 16 limbi.
Comisia Europeană a anunțat, într-o postare pe rețeaua X: „Ne aflăm într-un moment crucial. Suntem gata să mobilizăm până la 800 de miliarde de euro pentru a ajuta țările UE să își majoreze cheltuielile pentru apărare. Vom prezenta propunerile noastre tuturor liderilor UE la reuniunea Consiliului European de astăzi. Europa este hotărâtă să-și asume responsabilitățile”.
Războiul din Ucraina, destrămarea NATO și alianța militară occidentală au oferit rațiunea perfectă pentru promovarea reînarmarii europene. Brusc, se pare că aproape fiecare șef de stat european s-a convertit la virtutea creșterii cheltuielilor pentru apărare. Chiar și germanii, care sunt de obicei fanatici în ceea ce privește controlul cheltuielilor publice, au devenit susținători ai imperativului „cheltuiește și cheltuiește și să vedem ce se întâmplă”.
În reuniunea extraordinară de la Bruxelles, Consiliul European nu a lăsat nicio îndoială că industria armelor va fi sectorul său de creștere. Liderii UE au convenit asupra unui acord care ar aloca miliarde de euro pentru a spori cheltuielile pentru apărare. Susținătorii acestui plan pledează pentru mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro pentru a-și rearma armata. Odată implementat, acest plan ar oferi statelor membre UE împrumuturi în valoare totală de până la 150 de miliarde de euro.
Germania, în fruntea comandamentului
Germania este în fruntea campaniei de restructurare a economiei Europei în jurul imperativului apărării. Angajamentul său față de acest proiect este puternic motivat de obiectivul de a preveni amenințarea unei recesiuni economice și de a salva sectorul auto aflat în dificultate. Holger Schmieding, economistul șef la Berenberg Bank, a declarat: „Devine evident pentru toată lumea: cheltuielile pentru apărare sunt modalitatea de a compensa pierderile de locuri de muncă în industria auto.”
Un plan divulgat pentru rearmarea Germaniei merge până la a propune cheltuirea a 400 de miliarde de euro pentru apărarea națională și angajarea a 500 de miliarde de euro pentru reconstrucția infrastructurii Germaniei.
Desigur, este încă devreme. Sfaturile înțelepte ar putea opri reorientarea Europei către o economie de război. Justificarea optării pentru keynesianismul militar este presupusa amenințare pe care Rusia o reprezintă pentru securitatea europeană și necesitatea apărării integrității Ucrainei. Cu toate acestea, este evident pentru toți că, chiar dacă toate miliardele alocate pentru apărarea Europei sunt investite cu înțelepciune, influența asupra evoluțiilor de pe câmpurile de luptă din Ucraina va fi una minoră. Transformarea industriei auto germane, aflate în dificultate, pentru a produce hardware militar, va dura ani de zile, la fel ca și procesul de transformare a resurselor de securitate existente ale Europei de Vest într-o forță militară credibilă.
Infrastructura feroviară a Germaniei este în prezent într-o stare prea proastă pentru a transfera tancuri și alte echipamente militare în întreaga țară. Anii de obsesie pentru ideologia Net Zero Green și-au luat tributul asupra economiei Germaniei, pe vremuri una formidabilă.
Dacă Winston Churchill ar fi trăit azi…
În 1938, Winston Churchill a publicat o carte intitulată „Arms and Covenant”, care în acel an a fost republicată în SUA sub titlul „While England Slept: A Survey of World Affairs, 1932 – 1938”. Churchill era furios de reticența guvernului britanic de a lua în serios amenințarea reprezentată de Germania nazistă, care se pregătea de război. Invazia Poloniei de către Hitler a justificat apelul său la rearmare.
Dacă Winston Churchill ar fi trăit astăzi, versiunea sa din „În timp ce Anglia dormea” ar fi reintitulată „În timp ce Europa s-a jucat cu soldații de jucărie”. Ceea ce conta în 1938 era reînarmarea militară pentru a face față unei amenințări grave la adresa civilizației umane. Ceea ce contează astăzi nu este atât o reînarmare militară, cât și morală. După cum a spus recent JD Vance în fața liderilor europeni la München, adevăratul inamic al UE nu este unul din afara UE. Adevăratul dușman se află în interior și este susținut de confuzia morală care predomină în statele naționale ale Uniunii Europene. Reînarmarea fizică propusă de Consiliul European nu va face decât să evidențieze confuzia morală care afectează conducerea federalistă a UE.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
