
Daniel George
11.05.2025
Statele Unite nu pot controla relația ruso-chineză în mod decisiv. Americanii ar trebui să accepte că această alianță va fluctua după propriile dinamici, spune Yvonne Chiu, într-o analiză publicată pe site-ul The National Interest.
Yvonne Chiu este bursieră Jeane Kirkpatrick la American Enterprise Institute și profesor asociat de strategie și politică la Colegiul de Război Naval al SUA. Este autoarea cărții „Conspiring with the Enemy: The Ethic of Cooperation in Warfare”. A fost bursieră la Hoover Institution din cadrul Universității Stanford și cercetătoare la Liberty Fund. De asemenea, a fost cercetătoare invitată la Goldman School of Public Policy din cadrul Universității din California, Berkeley.
Eșecul strategiei occidentale „Wandel durch Handel” (în germană „schimbare prin comerț” cu puteri autoritare) i-a determinat pe unii analiști politici să profite de ideea de a orchestra o a doua ruptură sino-sovietică pentru a limita puterile „lupului rus” la granițele țării sale.
În ciuda tuturor greșelilor Rusiei, acești analiști cred că Moscova distrage atenția de la adevărata problemă – Beijingul. Ei ajung la concluzia că ar fi de dorit un acord care să desprindă Rusia de aliatul său chinez și să elibereze astfel resurse americane pentru a contracara provocarea Chinei.
Deși Rusia este iritată de dependența sa de China, acest lucru nu o face coaptă pentru a fi atacată. Seducția unei mari înțelegeri contrazice mai multe realități: Statele Unite nu pot desprinde Rusia de China, Statele Unite nu se vor „pivota către Asia” cu resursele eliberate, iar aceste resurse ar fi insuficiente pentru a descuraja sau a depăși China. Pe termen lung, această „strategie inversată a lui Nixon” nu ar face decât să întărească Rusia și să reflecte o neînțelegere fundamentală cu privire la natura relației dintre regimurile autoritare.
Nicio „mare înțelegere” nu ar scoate Rusia de pe orbita Chinei, chiar dacă Putin ar adera la un astfel de pact.
Deși unele dintre acordurile comerciale ruso-chineze privind alimentele (de exemplu, grâul) și energia (petrolul, gazele, cărbunele) sunt mai degrabă evidente decât reale sau se confruntă cu provocări viitoare, lunga graniță dintre cele două țări este propice pentru o infrastructură de legătură care va facilita comerțul viitor. În plus, China este cel mai mare furnizor al Rusiei de produse cu dublă utilizare pe care Statele Unite și aliații săi le-au considerat „prioritare ridicată” pentru producția de arme rusești (de exemplu, semiconductori, echipamente de telecomunicații, mașini-unelte). Aceste contracte ajută Rusia să ocolească sancțiunile, prin exporturi în valoare de 300 de milioane de dolari pe lună la aceste produse.
Produsele cu dublă utilizare reprezintă acum două treimi din exporturile totale ale Chinei către Rusia, care au crescut cu peste 100% de la invazia Ucrainei, și au depășit anul trecut 80 de miliarde de dolari. În 2023, 89% din piesele de armament prioritare ale Rusiei proveneau din China, iar transporturile chinezești de mașini-unelte și componente CNC către Rusia, adesea pe rute indirecte, continuă să crească.
Cu o astfel de „mare înțelegere”, Rusia nu ar mai avea nevoie de ajutorul Chinei pentru a o evita sancțiunile, cu prețul restricționării relațiilor sale cu China. Dar de ce nu ar putea Rusia să mănânce ambele felii de tort? Rusia ar putea accepta un acord, ar putea obține retragerea sancțiunilor împotriva sa și deblocarea activelor băncii centrale, dar în același timp ar putea continua să aibă relații cu China. Interzicerea acestui lucru ar fi inaplicabilă.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com