Telegram apără libertatea de expresie și denunță imperialismul francez
Teodor Ionescu
21.05.2025
Autoritățile franceze ar fi abordat populara aplicație de mesagerie criptată end-to-end Telegram, cerându-i să „reducă la tăcere vocile conservatoare din România” înaintea alegerilor prezidențiale de duminică, lucru pe care fondatorul companiei, Pavel Durov, l-a „refuzat categoric”, comentează The European Conservative.
„Telegram nu va restricționa libertățile utilizatorilor români și nici nu le va bloca canalele politice”, a declarat miliardarul născut în Rusia, a cărui platformă pentru libertatea de exprimare a fost un ghimpe în coasta atât a lui Putin, cât și a liderilor occidentali timp de ani de zile.
Rusia a interzis Telegram la nivel național în 2018, dar a ridicat interdicția doi ani mai târziu în schimbul cooperării sale împotriva terorismului, în timp ce autoritățile franceze l-au arestat pe Durov anul trecut și l-au acuzat de permiterea „abuzului criminal” al libertății de exprimare după ce a refuzat să le ofere informații criptate despre utilizatori. În prezent, el este liber în așteptarea procesului.
Totuși, Durov a rămas loial principiilor sale. După cum a explicat în postările sale de pe X, care au acumulat peste 2,2 milioane de vizualizări:
Nu poți „apăra democrația” distrugând democrația. Nu poți „combate interferența electorală” intervenind în alegeri. Ori ai libertate de exprimare și alegeri corecte, ori nu ai. Și poporul român merită ambele.
Ministerul francez de externe a negat ulterior aceste acuzații „complet nefondate”, numindu-le o „tactică de diversiune” de la problema reală a interferenței Rusiei. „A minți despre Franța, a o insulta, înseamnă a rupe această istorie” de prietenie dintre Paris și București, a adăugat ministerul.
Totuși, nu ar fi exagerat să spunem că președintele francez Emmanuel Macron a avut într-adevăr un interes în alegerile din România. Câștigătorul, primarul independent al Bucureștiului, Nicușor Dan, a fost susținut deschis de Macron cu câteva zile înainte de vot.
Motivul pentru susținerea lui Macron este simplu. USR, fostul partid al lui Dan, pe care acesta l-a fondat în 2016 ca o mișcare de protest centristă și antisistem, face parte din grupul Renew Europe al lui Macron din Bruxelles, așa că alegerea lui Dan îi oferă lui Macron un nou aliat în Consiliul European.
Deși Dan a părăsit partidul după ce conducerea sa a decis să se opună interdicției constituționale a căsătoriei între persoane de același sex în 2017, USR s-a îndreptat de atunci înapoi spre centru-dreapta și l-a susținut oficial pe Dan pentru funcția prezidențială în detrimentul propriei sale lidere, Elena Lasconi.
Deși nu pe Telegram, cenzura pe rețelele de socializare a devenit larg răspândită în România de când o legislație anti-dezinformare” a fost adoptată în ianuarie, la o lună după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie. Doar în ultimele șase săptămâni, autoritățile române au ordonat diverselor platforme precum TikTok și Facebook să elimine peste 4.000 de postări de pe rețelele de socializare, majoritatea susținându-l fie pe Simion, fie pe candidatul naționalist interzis, Călin Georgescu.
O parte din conținutul interzis include postări la fel de inocente precum un bărbat care aplaudă în sufragerie, cu o legendă care spune „Aplaudă dacă vrei și tu să vii acasă, aplaudă pentru GS și CG” – referindu-se la Simion și Georgescu. Bărbatul are mai puțin de 150 de urmăritori și postează în mare parte despre fiica sa.
Conform regulilor oricine poate fi considerat „actor politic” dacă susține în mod repetat un candidat pe rețelele de socializare, iar orice conținut care „îndeamnă direct sau indirect alegătorii să aleagă sau să nu aleagă, să voteze sau să nu voteze” este considerat publicitate politică. Dacă un astfel de material nu este filigranat corespunzător, utilizatorul se poate confrunta chiar cu amenzi de peste jumătate din salariul mediu anual din țară.
Interesant este că cei care au ridicat în principal vocea împotriva acestui abuz au fost din tabăra opusă: politicieni liberali din USR, alături de ONG-uri care se ocupă în mare parte de dezinformarea rusească. Europarlamentarul Dan Barna (USR/Renew) s-a plâns chiar luna trecută la Comisia Europeană că România „cenzurează libertatea de exprimare a cetățenilor privați” sub pretextul că aceștia sunt actori politici.
O altă problemă este că, deși cetățenii au la dispoziție 48 de ore pentru a contesta o astfel de decizie, procesul rareori se încheie favorabil pentru ei și nu există niciun mecanism pentru a trage autoritățile la răspundere. „Chiar dacă există cazuri în care unele dintre aceste organisme temporare ar putea fi abuzive în comportamentul lor, nu există nicio modalitate legală de a le ataca în instanță”, a explicat Elena Calistru, președinta organizației anti-dezinformare Funky Citizens.
Deși aparent a beneficiat de acest lucru în runda finală, nu este o surpriză faptul că USR s-a pronunțat împotriva cenzurii. Împreună cu partidele naționaliste, a condamnat ferm anularea alegerilor de anul trecut și a cerut în continuare organizarea celui de-al doilea tur, în care președinta de atunci, Elena Lasconi, avea șanse de câștig.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com.
