Asia Times: Multipolaritatea civilizațională într-o lume post – Pax Americana
Daniel George
10.06.2025
Noua ordine mondială consideră că statele își derivă legitimitatea din structuri profunde ale limbajului, religiei și memoriei instituționale, mai degrabă decât din norme universale, scrie Asia Times.
În 2016, ministrul Apărării din Singapore de atunci, Ng Eng Hen, a fost întrebat în Parlament cum ar reacționa țara sa dacă Statele Unite s-ar retrage din angajamentele de securitate în Asia. La acea vreme, întrebarea era ipotetică.
Astăzi, o dată cu al doilea mandat al lui Donald Trump și demisia lui Ng, după 14 ani de mandat ca cel mai longeviv șef al apărării din Singapore, întrebarea a devenit realitate. Umbrela de securitate americană – considerată mult timp bună de mulți dintre aliații săi – pare să se destrame.
Ordinea post – Al Doilea Război Mondial, garantată de dominația militară și centralitatea financiară a SUA, nu mai este asigurată. Și, în așteptarea unei lumi post – Pax Americana, statele se adaptează în consecință pentru o nouă ordine.
Cele 3 falii ale momentului
Prima falie constă în descurajare. Timp de decenii, aliații SUA s-au mulțumit să se bazeze pe protecția americană, în loc să-și construiască propriile forțe armate. Acea eră s-a încheiat. Germania a alocat 107 miliarde de dolari pentru modernizarea apărării. Polonia cheltuiește acum 4% din PIB pentru armata sa – mai mult decât orice alt membru NATO. Asia prezintă o poveste similară. Japonia își dublează bugetul de apărare până în 2027, răsturnând tradițiile pacifiste de lungă durată. În Coreea de Sud, 76% dintre cetățeni susțin acum dezvoltarea de arme nucleare – o idee cândva de neconceput sub umbrela nucleară a SUA. În ambele regiuni, aliații se protejează împotriva posibilității abandonului american.
A doua falie este financiară. Acțiunea armatei americane a fost susținută mult timp de cererea globală de bonuri de trezorerie americane. Dar fundamentele acestui sistem slăbesc. În anul fiscal 2023, SUA au înregistrat un deficit bugetar de 1,7 trilioane de dolari, din care 1,1 trilioane de dolari au fost alocați cheltuielilor de apărare și veteranilor. Între timp, apetitul extern pentru datoria americană se micșorează. Deținerea de obligațiuni americane de către străini a scăzut de la 42% în 2013 la 31% în 2023. China singură și-a redus deținerile cu peste 330 de miliarde de dolari. Ponderea dolarului în rezervele valutare globale, odată peste 70% în 1999, a scăzut la 58%. Mai mult, transformarea dolarului în armă – prin sancțiuni, controale ale exporturilor și restricții financiare – a stimulat contramăsuri. Blocul BRICS extinde comerțul non-dolar și explorează alternative precum monedele digitale ale băncilor centrale. Celebrul economist Dr. Yanis Varoufakis numește acest lucru ascensiunea „capitalului cloud”, o arhitectură financiară globală care se decuplează lent de controlul american.
A treia linie de falie este instituțională. Legitimitatea conducerii SUA era înrădăcinată în angajamentul său față de multilateralism. Astăzi, acest angajament pare selectiv. De la retragerea din Parteneriatul Trans-Pacific și Acordul de la Paris privind schimbările climatice, până la ieșirea haotică din Afganistan, postura globală a Washingtonului a devenit „mai tranzacțională”. Sprijinul condiționat pentru Ucraina și retorica schimbătoare privind NATO au adâncit îndoielile cu privire la fiabilitatea Americii în noul său rol de echilibrist offshore. Recentul conflict indo-pakistanez – care a ucis peste 50 de civili și a provocat pagube economice de 90 de miliarde de dolari, după unele estimări – a arătat cât de repede poate degenera o confruntare între puteri nucleare fără o intervenție mai oportună a SUA.
Pluralitate și coexistență
În cartea sa „Ciocnirea civilizațiilor”, profesorul Samuel Huntington postulează că identitățile culturale și religioase vor alimenta inevitabil conflictele globale în era post – Război Rece, deoarece diferențele fundamentale de civilizație – înrădăcinate în istorie, religie și valori – devin linii de falie ireconciliabile între națiuni și blocuri.
Însă există încă o influență în modul în care statele răspund. ASEAN, de exemplu, oferă un model instructiv prin principiul său de „omni-implicare”, o abordare care evită alianțele binare, încurajând în același timp implicarea între liniile civilizaționale.
ASEAN este Asociația Națiunilor din Sud-Estul Asiei și cuprinde Brunei, Cambodia, Indonezia, Laos, Malasia, Myanmar, Filipine, Singapore, Thailanda, Vietnam
În loc să aleagă o tabără, statele ASEAN creează spațiu pentru dialog și cooperare, păstrând autonomia și participând în același timp la guvernarea globală. În situația în care comunitatea globală poate îmbrățișa acest etos, multipolaritatea civilizațională nu trebuie văzută ca o amenințare, ci ca o oportunitate – fundamentul pentru o ordine mai pluralistă într-un cadru comun.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
