Europarlamentar francez: doi înecați agățați unul de celălalt — Macron și von der Leyen
Bogdan Alexandru Duca, analist politic
31.10.2025
Între Franța lui Macron și Europa lui von der Leyen, un joc de inteligență să vezi cine imită pe cine, comentează ironic, într-un articol pentru Boulevard Voltaire, europarlamentarul Marc Baudriller.
Franța a scăpat de o nouă retrogradare a ratingului său financiar de către Moody’s, care și-a menținut în mod miraculos evaluarea la AA. În septembrie, agenția Fitch a retrogradat țara n de la AA- la A+. Printre motive, datoria. În iunie 2017, când Emmanuel Macron a intrat la Élysée, datoria era de 2.281 de miliarde de euro. La sfârșitul lunii septembrie 2025, a ajuns la 3,416 miliarde, potrivit INSEE.
Până în prezent, epoca Macron a mărit datoria cu 1.135 de miliarde de euro. Dar același lucru îl face și von der Leyen cu UE.
La 13 octombrie, UE a stabilit nivelul total al creditelor sale de angajament la 193,26 miliarde euro. Creditele strânse nu includ, de fapt, NextGenerationEU, un „instrument” cu 807 miliarde de euro creat pentru a relansa economia după pandemia de Covid-19… care a aruncat atât de multe companii în pragul falimentului.
Comisia, care a estimat inițial un cost cumulat al dobânzii de 15 miliarde de euro până în 2027, îl estimează acum la între 31 și 35 de miliarde de euro. Normal, pentru că, potrivit Curții de Conturi Europene, care a analizat exercițiul financiar 2024, până în 2027, împrumuturile restante ale Uniunii Europene ar putea depăși 900 de miliarde de euro, o sumă de aproape zece ori mai mare decât cea din 2020, înainte de crearea NextGenerationEU.
Datoria europeană, cea a UE, a fost inexistentă și chiar interzisă ani de zile.
Asta nu e tot. La fel ca Franța, UE se luptă să găsească noi taxe care să-și finanțeze stilul de viață și împrumuturile.
Prin urmare, Europa de la Bruxelles își extinde obsesia normativă și „taxo-prădătoare”, de la permisele de conducere la gaze cu efect de seră, inclusiv înălțimea gardurilor vii în mediul rural și respectul pentru… valorile europene.
Astfel, „în timp ce UE este preocupată să taie fondurile de recuperare pentru Ungaria (19 miliarde), să le interzică studenților săi accesul la Erasmus și să impună amenzi (200 de milioane, +7 milioane de euro pe zi) deschide cu generozitate același sistem Erasmus țărilor din afara Europei al căror respect pentru drepturile omului lasă uneori de dorit”. Printre aceste țări, Egipt, Iordania, Liban, Libia, Maroc, Palestina, Siria sau Tunisia… „Un program finanțat de UE despre care știm că va avea ca rezultat o imigrație suplimentară care va avea un impact direct asupra vieții concetățenilor noștri”, adaugă Jean-Paul Garraud.
Între timp, Franța va lua încă șase miliarde de euro de la o economie secătuită anul viitor pentru a finanța UE. Între Paris și Bruxelles, a căror deconectare de restul lumii devine jalnică, aceleași cauze produc aceleași efecte.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
