Bruxelles-ul „redescoperă” energia nucleară după ani de reticență
Daniel George
08.06.2026
Comisarul european pentru energie a recunoscut rolul esențial al energiei nucleare în viitorul energetic al Europei, subliniind totodată necesitatea reducerii dependenței de combustibilul rusesc, scrie Javier Villamor în The European Conservative.
Javier Villamor este un jurnalist și analist spaniol. Are peste 17 ani de experiență în politica internațională, apărare și securitate. De asemenea, lucrează ca și consultant, oferind perspective strategice asupra afacerilor globale și dinamicii geopolitice.
Energia nucleară câștigă din nou importanță în strategia energetică a Uniunii Europene. După ani în care o mare parte a dezbaterii de la Bruxelles s-a concentrat aproape exclusiv pe sursele de energie regenerabilă, UE începe să recunoască faptul că îndeplinirea obiectivelor climatice, garantarea securității energetice și menținerea competitivității industriale europene vor necesita conservarea și chiar extinderea capacității nucleare existente.
Cea mai recentă figură care a recunoscut această realitate este comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen. Într-un discurs adresat reprezentanților industriei, comisarul a declarat că energia nucleară va rămâne o componentă esențială a sistemului energetic european, subliniind totodată necesitatea reducerii dependenței pe care mai multe state membre o mențin încă de Rusia în domenii cheie, cum ar fi aprovizionarea cu combustibil îmbogățit și anumite servicii tehnologice.
Remarcile sale reflectă o evoluție semnificativă în cadrul Comisiei Europene, chiar dacă o mare parte din fixarea ideologică rămâne intactă.
Energia nucleară nu a dispărut niciodată complet din mixul energetic al UE. Astăzi, 12 state membre operează reactoare nucleare, iar tehnologia generează aproximativ 23% din totalul energiei electrice consumate în Uniunea Europeană. Franța rămâne jucătorul dominant al sectorului, deși țări precum Polonia, Republica Cehă, România, Ungaria și Suedia iau în considerare, de asemenea, extinderea sau modernizarea capacităților lor nucleare.
Ceea ce s-a schimbat este abordarea politică a Bruxelles-ului.
Cele mai recente proiecții publicate de Comisie prevăd o creștere a capacității nucleare instalate în UE de la aproximativ 98 de gigawați în 2025 la aproximativ 109 gigawați până în 2050. Pentru a atinge acest obiectiv, Bruxelles-ul estimează că vor fi necesare investiții de aproximativ 241 de miliarde de euro, atât pentru prelungirea duratei de viață a reactoarelor existente, cât și pentru finanțarea de noi instalații și tehnologii emergente.
Printre aceste tehnologii se numără reactoarele modulare mici (SMR), pe care Comisia le consideră una dintre cele mai promițătoare evoluții viitoare ale sectorului. La începutul acestui an, Bruxelles-ul a dezvăluit o strategie dedicată care vizează accelerarea implementării lor și sprijinirea primelor proiecte europene pentru a deveni operaționale în următorul deceniu.
Mediul geopolitic în schimbare
Această schimbare de priorități este în mare măsură rezultatul mediului geopolitic în schimbare al Europei.
Invazia Ucrainei de către Rusia și criza energetică ulterioară au expus vulnerabilitatea Europei la dependențele externe. În timp ce o mare parte din dezbaterea inițială s-a concentrat pe aprovizionarea cu gaze, Comisia a început, de asemenea, să examineze dependențele care există în anumite segmente ale industriei nucleare.
Drept urmare, planul REPowerEU include măsuri specifice menite să reducă treptat importurile de produse legate de domeniul nuclear din Rusia. Statele membre vor fi obligate să prezinte planuri naționale înainte de sfârșitul anului 2025, în care să detalieze modul în care intenționează să reducă această dependență în următorii ani.
Energia nucleară nu mai este prezentată ca o tehnologie de tranziție destinată să dispară progresiv. În schimb, este din ce în ce mai mult privită ca un instrument pe care Uniunea Europeană îl consideră necesar pentru a consolida securitatea energetică, a reduce emisiile și a susține competitivitatea industrială în următoarele decenii.
Fără schimbări majore de direcție publice sau recunoașterea explicită a greșelilor trecute, Comisia pare să accepte o concluzie din ce în ce mai împărtășită de un număr tot mai mare de state membre: tranziția energetică a Europei fie va include energia nucleară, fie va deveni mult mai dificilă decât se anticipase inițial.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
