Campania NATO de manipulare a lui Trump: lingușeli europene, dar nota de plată rămâne
Bogdan Alexandru Duca, analist politic
04.07.2025
Președintele Donald Trump a fost figura dominantă la cel mai recent summit NATO. Dar președintele american a fost ușor de manipulat, consideră o analiză publicată de The American Conservative.
Cuprins de laudele partenerilor săi europeni, Trump a declarat că „acesta a fost un summit extraordinar și m-am bucurat foarte mult de el˝.
Tot ce a fost nevoie a fost puțină lingușire europeană. Washington Post a relatat că „Trump a petrecut peste noapte într-un palat regal, a primit mesaje lingușitoare de la secretarul general al NATO și a privit cum liderii, unul după altul, au luat cuvântul într-o întâlnire cu ușile închise pentru a-l lăuda pentru conducerea sa și pentru recentul său atac asupra Iranului”. Secretarul general Mark Rutte nu i-a transmis lui Trump doar „mesaje lingușitoare” – l-a numit chiar „tăticul”.
Totuși, NATO a avut probleme în a obține aprobarea pentru noua sa cerință ca membrii să cheltuiască cinci procente din PIB pentru securitate. Trump a propus ideea chiar înainte de a fi învestit, proclamând că europenii „și-o pot permite cu toții, dar ar trebui să fie la cinci procente, nu la două procente”. Cu toate acestea, doar Polonia se apropie, depășind nivelul de patru procente. Estonia ocupă locul doi, cu 3,43%. SUA este pe locul trei, cu 3,38%.
Majoritatea membrilor nu prea doresc să cheltuiască mai mult pentru armată, darămite cu atât mai mult. New York Times a relatat: „Când președintele Trump a cerut cu luni în urmă ca aliații NATO să cheltuiască 5% din venitul lor național pentru apărare, liderii din întreaga Europă au spus că acest lucru nu se poate face.”
Dar, disperați să-și păstreze umbrela de apărare a SUA, au făcut tot posibilul să-l satisfacă pe președinte. Răspunsul, a explicat Times, a fost „puțină contabilitate creativă”. Editorialistul Times, Edward Lucas, a fost mai direct, numind acordul „o plăcere ușoară pentru cei care vor să-și păcălească conturile”. Rutte a venit cu stratagema de a aloca 3,5% pentru armată, suplimentat de 1,5% pentru cheltuieli non-militare, „cheltuieli militare”, luând în considerare „investițiile legate de apărare și securitate, inclusiv în infrastructură și reziliență”. Pe scurt, acordul nu a fost „victoria monumentală” pretinsă de Trump.
Chiar și așa, Spania a obiectat. Deși deține una dintre cele mai mari economii ale Europei, Madridul depune astăzi cel mai mic efort dintre toți membrii. Prim-ministrul Pedro Sanchez s-a plâns că „pentru Spania, ca și pentru alte țări NATO, atingerea a 5% din cheltuielile de apărare va fi imposibilă, cu excepția cazului în care acest lucru vine cu prețul creșterii impozitelor impuse clasei de mijloc, al reducerii serviciilor publice și al beneficiilor sociale pentru cetățenii lor”. De ce ar trebui Madridul să contribuie la apărarea restului Europei, mai ales cu sprijinul Americii?
Sanchez a explicat: „Nu este intenția noastră să limităm ambițiile de cheltuieli ale altor aliați sau să obstrucționăm rezultatul viitorului summit”. Doar acordați Madridului o scutire și toți ceilalți, inclusiv SUA, pot cheltui cât doresc. Ceea ce pare să fi făcut alianța, în ciuda negărilor ulterioare, schimbând cuvintele „ne angajăm” și „toți aliații se angajează” în „aliații se angajează”.
Slovacia a anunțat apoi că va urma aceeași cale ca și Spania. Prim-ministrul Robert Fico a declarat că țara sa „are alte priorități în următorii ani decât armamentul”. Belgia a sugerat, de asemenea, că s-ar putea să nu ajungă la cinci procente. Nu au fost singurele state reticente în a fi de acord. Conform POLITICO, „Canada, Franța și Italia ar avea, de asemenea, dificultăți în a crește cheltuielile pentru securitate cu miliarde de dolari”. Roma a solicitat oficial un termen limită mai lung și are în vedere clasificarea unui pod propus de 16 miliarde de dolari peste Strâmtoarea Messina drept proiect de „apărare”.
Într-adevăr, mulți observatori se îndoiesc că majoritatea țărilor își vor respecta angajamentele. Cu termenul limită peste un deceniu, multe guverne ar putea amâna acțiunile, evaluarea rezultatelor alegerilor congresuale de la jumătatea mandatului și, în cele din urmă, alegerea succesorului lui Trump, și apoi revizuirea politicii. Nici nu există vreun mecanism de aplicare, ceea ce l-a lăsat pe președinte să amenințe Madridul cu tarife americane mai mari.
De ce tratează Washingtonul în continuare un continent cu un PIB de 13 ori mai mare decât cel al Rusiei și o populație de patru ori mai mare ca pe un dependent neajutorat? Totuși, când secretarul de stat Marco Rubio a participat la prima sa întâlnire cu miniștrii de externe, acum câteva luni, a negat orice plan de a părăsi alianța. „Statele Unite sunt la fel de active în NATO ca întotdeauna”, a declarat Rubio. Trump a adoptat aceeași poziție săptămâna trecută, insistând că „sunt de acord cu acesta [Articolul 5]. De aceea sunt aici. Dacă nu aș fi susținut acordul, nu aș fi fost aici”.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
