#Pfizergate: precedent pentru alte cazuri de transparență
Bogdan Alexandru Duca, analist politic
15.05.2025
Moștenirea Ursulei von der Leyen ca președintă a Comisiei Europene se va confrunta cu o provocare uriașă în această săptămână, când Curtea de Justiție a UE va decide asupra sms-urilor pe care aceasta le-a schimbat cu șeful unei companii farmaceutice care a convenit asupra unui acord de miliarde de euro cu Bruxelles-ul privind vaccinurile, scrie POLITICO.
Într-o hotărâre care se anunță a fi definitorie pentru reputația companiei, Curtea de Justiție a UE va decide dacă, prin refuzul de a publica conținutul conversației sale prin text cu directorul general al Pfizer, Albert Bourla, Comisia a încălcat normele de transparență.
Decizia de miercuri, luată de Tribunalul General de nivel inferior, privind cazul „Pfizergate”, nu numai că va avea implicații ample asupra modului în care înalții oficiali ai blocului comunitar își desfășoară activitatea în spatele ușilor închise, dar ar putea, de asemenea, să arunce o umbră asupra celui de-al doilea mandat de cinci ani al lui von der Leyen, care a început abia pe 1 decembrie. În timp ce luptă pentru a menține relevanța Comisiei în contextul retoricii naționaliste care se dezvoltă în jurul blocului comunitar, ea a atras deja critici pentru tendința sa de a centraliza puterea și pentru retragerea angajamentelor ecologice.
Esența problemei este dacă mesajele text ar trebui clasificate drept documente și, prin urmare, eligibile pentru a fi publicate în numele transparenței. Deși activiștii și mulți observatori externi spun că acestea ar trebui tratate la fel ca orice alte mijloace de comunicare oficială atunci când sunt legate de elaborarea politicilor, Comisia susține că nu.
Cazul este dificil din punct de vedere juridic pentru von der Leyen, deoarece ea nu numai că a semnat personal cel mai mare contract de vaccinare al blocului comunitar – în valoare de miliarde de euro – dar prezidează și instituția însăși însărcinată cu aplicarea legislației UE, care include principiile transparenței și responsabilității. Dacă instanța se pronunță împotriva ei, acest lucru ar oferi muniție politică unei game largi de critici.
Ar fi, de asemenea, o situație deosebit de jenantă, având în vedere că au trecut doar câteva luni de când s-a angajat public să apere standardele de transparență, eficiență și probitate în al doilea mandat.
„Această hotărâre judecătorească ar putea marca un punct de cotitură pentru transparență în UE”, a declarat Shari Hinds, responsabilă cu politicile UE pentru integritate politică în cadrul ONG-ului Transparency International. „Când vine vorba de decizii cheie, în special cele care afectează sănătatea publică, ar trebui evitată păstrarea secretului.”
Cazul a fost inițiat de The New York Times și fostul său șef al biroului de la Bruxelles, care a intentat o acțiune împotriva deciziei Comisiei de a nu publica mesajele text în 2022.
Existența mesajelor a fost dezvăluită într-un interviu acordat New York Times în aprilie 2021, în care Bourla a descris schimburile lor de replici ca încurajând „o încredere profundă” și facilitând negocierea unui acord substanțial privind vaccinurile. Acest acord, finalizat în mai 2021, a presupus angajamentul UE de a achiziționa până la 1,8 miliarde de doze din vaccinul Pfizer-BioNTech Covid-19, cel mai mare dintre toate acordurile semnate de Bruxelles.
Acesta a prevăzut achiziționarea în avans a 900 de milioane de doze, cu opțiunea de a comanda încă 900 de milioane, pentru livrare în 2022 și 2023.
Ombudsmanul European a constatat în 2022 că neluarea de către Comisie a măsurii de căutare a mesajelor text în cauză a constituit o administrare defectuoasă. Emily O’Reilly, ombudsman în perioada 2013-2025, a numit-o un „apel de trezire” pentru instituțiile UE.
Ea a spus că transparența a scăzut sub domnia lui von der Leyen.
Și a vizat-o în mod special pe von der Leyen însăși, acuzând-o pe președinta Comisiei într-un interviu acordat publicației POLITICO de anul trecut că a creat o cultură de „ascundere a lucrurilor” din motive politice.
De asemenea, ea a criticat absența lui von der Leyen de la singura audiere de judecată organizată până în prezent în acest caz. „Elefantul care nu era în cameră”, a spus ea. „Singura persoană care ne putea spune totul nu era acolo.”
Într-o declarație pentru POLITICO, Comisia a declarat că „nu comentează procedurile legale în curs”.
Tilly Metz, una dintre cele cinci membre verzi din Parlamentul European care au adus acest caz la Tribunalul General, a pus sub semnul întrebării cine sau ce se află în spatele reticenței lui von der Leyen de a împărtăși informații. „Primește sfaturi proaste acolo”, a spus ea. „Dacă vrei ca publicul să aibă încredere în politicieni și în ceea ce fac ei — și în contactele pe care le au cu industria — trebuie să pui accentul pe transparență.”
Deși a recunoscut că criza sanitară provocată de Covid-19 a fost o „situație foarte nouă” care a determinat Comisia să colaboreze cu industria, ea consideră că von der Leyen nu a reușit să învețe lecțiile corecte din pandemie.
Presiunea asupra lui von der Leyen crește dincolo de această hotărâre. Parchetul European, însărcinat cu investigarea infracțiunilor financiare grave împotriva intereselor financiare ale UE, a confirmat că a investigat Comisia cu privire la modul în care a gestionat achizițiile de vaccinuri.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.co
.
