WSJ: În timp ce datoria federală crește vertiginos, Trump și Harris păstrează tăcerea
Daniel George
23.09.2024
Economiștii și factorii de decizie se arată deja îngrijorați de creșterea datoriei SUA, care ar putea exercita o presiune ascendentă asupra ratelor dobânzilor, limitând creșterea economică, excluzând alte priorități și afectând capacitatea Washingtonului de a se împrumuta în cazul unui război sau al unei alte crize, scrie The Wall Street Journal.
SUA nu duc un război, nu se află în criză financiară sau în recesiune. Cu toate acestea, guvernul federal se împrumută ca și cum ar fi. Au apărut deja semne de avertizare dispersate, cum ar fi retrogradări ale ratingului de credit al SUA și scăderea cererii pentru bondurile de trezorerie, la unele licitații.
Deficitul bugetar din acest an este pe cale să depășească 1,9 trilioane de dolari, sau mai mult de 6% din producția economică, un prag atins doar în preajma celui de-al Doilea Război Mondial, a crizei financiare din 2008 și a pandemiei de Covid-19. Datoria federală deținută public tocmai a depășit 28 de trilioane de dolari sau aproape 100% din PIB.
În cazul în care Congresul nu va face nimic pentru a stopa escaladarea datoriei totale, aceasta va crește cu încă 22 de trilioane de dolari până în 2034. Numai costurile cu dobânzile sunt gata să depășească cheltuielile anuale de apărare.
Dar traiectoria fiscală a SUA apare doar sporadic în discursurile candidaților la președinție. De un plan serios de abordare, nici nu poate fi vorba. În schimb, candidații se împiedică unul de altul pentru a face promisiuni scumpe alegătorilor.
Vicepreședintele Kamala Harris, candidatul democrat și fostul președinte Donald Trump, candidatul republican, au făcut parte din administrațiile care au contribuit la producerea acestor deficite. Ambele administrații au promis că vor proteja cei mai mari factori de creștere a cheltuielilor – Securitatea Socială și Medicare. Și ambele vor să aplice reduceri de taxe de trilioane de dolari, care urmează să expire la sfârșitul lui 2025, pe fondul acordului bipartizan conform căruia impozitele federale pe venit nu ar trebui să crească pentru cel puțin 97% dintre gospodării.
Cum se face că problemele fiscale sunt alarmante din punct de vedere economic, dar prea puțin relevante din punct de vedere politic? Datoria și deficitele federale au depășit diversele linii roșii imaginate, dar consecințele de temut nu s-au materializat. Ratele dobânzilor, cel puțin până în 2022, au rămas scăzute. Dolarul rămâne moneda de rezervă a lumii, oferind Statelor Unite mult mai mult spațiu de funcționare decât alte țări importante. SUA din 2024 nu sunt Grecia din 2007. Există riscuri, dar nu există criză fiscală.
„Am învățat că am împrumutat mai mult decât ne-am dat seama că putem. Și, de fapt, am împrumutat mai mult decât ne așteptam”, a declarat Jason Furman, profesor la Harvard și fost consilier de top al președintelui Barack Obama.
Fără a include dobânda, guvernul SUA va cheltui 1,21 USD pentru fiecare 1,00 USD pe care îl încasează în acest an. Inculzând dobânda, cheltuiala se ridică la 1,39 USD.
Marea necunoscută este dacă piețele vor permite ca acest lucru să se întâmple sau, dimpotrivă, se vor revolta.
Este într-adevăr o combinație între deficite mari, nivel ridicat al datoriei și povara mare a dobânzilor. Și nu văd vreo dorință de a aborda marile probleme, a spus Richard Francis, analist principal al Fitch Ratings
La un moment dat, poate, Statelor Unite le va fi greu să se împrumute. Atunci, costurile cu dobânzile pot constrânge factorii de decizie. Investitorii în obligațiuni ar putea să se uite la sistemul politic al SUA și să decidă că există un risc real – să nu își primească banii înapoi – și atunci vor cere rate ale dobânzilor mai mari.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
