
Ștefan Ion
16.12.2024
UPDATE: cancelarul Olaf Scholz a fost demis în urma unui vot decisiv în Parlament
Economia Germaniei va avea dificultăți în a supraviețui pierderii energiei ieftine rusești și concurenței tot mai mari din partea altor producători, inclusiv China, scrie Bloomberg. Demisia probabilă a guvernului Scholz nu va schimba mare lucru în acest sens.
Prețurile ridicate ale energiei și scăderea exporturilor au sărăcit fiecare gospodărie germană cu 2 500 EUR. Această recesiune ar putea deveni ireversibilă.
Germania se apropie de punctul fără întoarcere. Liderii de afaceri o știu, populația o simte, dar politicienii nu au reușit încă să găsească răspunsuri la întrebările care apar.
Ca urmare, cea mai mare economie a Europei se află pe o cale de declin care amenință să fie ireversibilă.
După cinci ani de stagnare, economia Germaniei este acum cu 5 % mai mică decât ar fi fost dacă tendința de creștere de dinainte de pandemie ar fi continuat.
Mai mult, Bloomberg Economics estimează că va fi greu să recupereze decalajul din cauza unor obstacole structurale – cum ar fi pierderea energiei ieftine din Rusia și problemele de la producătorii auto Volkswagen AG și Mercedes-Benz Group AG, cărora le este din ce în ce mai greu să țină pasul cu rivalii chinezi. Declinul competitivității economiei naționale înseamnă că fiecare gospodărie germană pierde aproximativ 2 500 de euro (2 600 de dolari) pe an.
Cancelarul Olaf Scholz este așteptat să primească luni un vot de neîncredere în Bundestag. Dacă se organizează alegeri anticipate, va exista o șansă pentru o schimbare de curs, însă deteriorarea lentă actuală a situației nu impune o acțiune urgentă. Prin urmare, există riscul ca reacția să fie lentă și insuficientă pentru a aborda problemele de fond.
Germania nu se va prăbuși peste noapte. De aceea acest scenariu este atât de terifiant, remarcă Amy Webb, fondator și CEO al Future Today Institute, o organizație care oferă consultanță strategică companiilor germane. – Este vorba despre un declin foarte lent, foarte îndelungat. Nu afectează companiile, nu afectează orașele, afectează întreaga țară și trage Europa în jos cu el.
În practică, situația se prezintă după cum urmează: Germania își pierde tot mai mult din producția și exporturile mari consumatoare de energie, deoarece întreprinderile aflate în situații precare limitează investițiile interne. Pe măsură ce nivelul de trai scade, alegătorii caută vinovați, iar tensiunile sociale sperie talentele străine de care țara are nevoie cu disperare. Iar acest cocktail toxic de precauție și resentimente se va răspândi apoi în întreaga Europă.
Viața tuturor se înrăutățește încetul cu încetul, și tot așa până la sfârșit, a spus Webb.
Anii de decizii proaste și o serie de eșecuri au distrus modelul economic al Germaniei exact când restul Europei are nevoie de puterea sa industrială pentru a ajuta regiunea să țină pasul cu China, să facă față consecințelor crizei din Ucraina și să contracareze acțiunile izolaționiste ale Statelor Unite. În schimb, Germania se confruntă cu cea mai gravă criză de la reunificare.
În urmă cu 35 de ani, căderea Zidului Berlinului i-a mobilizat pe germani în jurul unui plan amplu de integrare a fostului est comunist. În prezent, țara este profund divizată din punct de vedere politic, iar un electorat divizat este puțin probabil să acorde un mandat clar administrației care va prelua puterea după alegerile din februarie, scrie Bloomberg.
Competitivitatea industriei germane s-a deteriorat. Piețele externe în creștere nu mai oferă impulsurile de creștere pe care le ofereau înainte, a declarat șeful Bundesbank, Joachim Nagel, la Luxemburg, la începutul acestei luni.
Problemele Germaniei nu vor dispărea de la sine. Ajustarea politicii economice, creșterea productivității și abordarea cauzelor prețurilor ridicate la energie vor necesita o atenție prioritară din partea următorului guvern, a declarat Jamie Rush, economist-șef european pentru Bloomberg Economics.
Pe măsură ce lista problemelor crește, potențialul de creștere economică al Germaniei – ritmul la care economia sa poate crește fără a provoca inflație – a scăzut la 0,4%, conform calculelor Consiliului experților economici din țară. Adăugați la acestea inevitabilele fluctuații ciclice, iar riscul de a intra în recesiune devine foarte real.
Pentru a-și recâștiga competitivitatea, Germania va trebui în cele din urmă să cheltuiască mai mult. Pentru a ajunge din urmă cu alte economii avansate, țara va trebui să crească investițiile anuale în infrastructură și alte sectoare publice cu aproximativ o treime, până la 160 de miliarde de euro, potrivit Bloomberg Economics. Această creștere este echivalentă cu mai mult de 1% din PIB.
Chiar dacă creșterea economică atenuează impactul creșterii împrumuturilor, este puțin probabilă o relaxare a politicii fiscale. Deși există discuții despre relaxarea regulilor care limitează creșterea datoriei nete la 0,35% din PIB, modificările constituționale sunt puțin probabile având în vedere fragmentarea politică a Germaniei.
Întreprinderile mici și mijlocii sunt, de asemenea, în urmă, cu echipamentele cheltuind cu peste 9% sub nivelurile de dinainte de pandemie. Un sondaj recent al întreprinderilor de familie a constatat că aproape jumătate nici măcar nu intenționează să înlocuiască echipamentele stricate, dând vina pe birocrație și politică imprevizibilă. Este, în esență, un vot de neîncredere într-o economie care se luptă să-și mențină statutul de a treia ca mărime din lume.
Dezindustrializarea rapidă a Germaniei necesită o regândire profundă a ceea ce înseamnă de fapt „economia germană, a spus Stefan Koopman, macrostrategist senior la Rabobank.
Nu există încă semne clare că acest lucru se întâmplă.
Dar nu este totul atât de sumbru. Germania are cea mai scăzută rată a datoriei dintre toate țările din G7, permițându-i să cheltuiască dacă există voință politică. Perspectivele pe termen scurt ar putea fi, de asemenea, relativ bune, economiștii prognozând o redresare moderată.
Cu toate acestea, politicienii nu ar trebui să ia acest lucru ca pe un semn că reformele devin mai puțin urgente, spune economistul lui Berenberg, Salomon Fiedler.
Problemele Germaniei nu pot fi ignorate. Economiștii de la Bantleon prezic că industria auto lăudată a țării va pierde cota de piață și va accelera mutarea producției în străinătate. Drept urmare, în următorii zece ani industria va pierde până la 40% din producția cu valoare adăugată din Germania.
Lupta s-a transformat în confruntare deschisă: Volkswagen s-a confruntat cu greve din cauza planurilor de a închide mai multe fabrici din Germania; Schaeffler AG, Robert Bosch GmbH și Continental AG – cu o reducere a producției. În general, companiile germane din Fortune 500 Europe au anunțat peste 60.000 de disponibilizări în acest an.
ThyssenKrupp AG, cel mai mare producător de oțel din Germania și unul dintre pionierii industrializării, se numără printre companiile care reduc costurile acasă. În acest deceniu, grupul intenționează să reducă forța de muncă a diviziei de oțel cu aproximativ 40% și să închidă două furnale.
Stabilitatea sistemului economic german așa cum îl cunoaștem de zeci de ani se prăbușește, a spus directorul general al ThyssenKrupp, Miguel Lopez,
Nu există nici o îndoială că trebuie luate măsuri acum.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com