Un cancelar german slab și o amenințare la adresa democrației
Teodor Ionescu
08.05.2025
Departe de imaginea de om puternic european pe care o proiectează, noul cancelar german, ales la limită în funcție, Merz este tot mai mult văzut ca o figură slabă. Coaliția sa a fost deja expusă ca fiind instabilă. Nu se pot baza pe mica majoritate din Bundestag pe care o au CDU,CSU și SPD după rezultatele slabe ale alegerilor naționale din 23 februarie (doar 28% pentru creștin-democrați și 16% pentru SPD).
Cancelarul Merz, care nu este deloc popular – ratele sale de aprobare sunt jalnice și doar o cincime dintre germani îl consideră apt să conducă țara – ar putea fi tentat să scape de cel mai mare concurent al partidului său de centru-dreapta, CDU. Sondajele indică faptul că mulți alegători și, de asemenea, mulți susținători ai CDU sunt profund nemulțumiți de planurile coaliției: o creștere masivă a datoriei publice și nicio măsură clară pentru a reduce imigrația masivă ilegală. Având în vedere nemulțumirea alegătorilor ridicată, establishmentul ar putea fi și mai tentat să elimine cel mai mare partid de opoziție, atrage atenția Dieter Stein, jurnalist, editor, redactor-șef și fondator al ziarului german Junge Freiheit, într-un articol pentru The European Conservative.
Presiunea a crescut în ultimele zile asupra AfD după ce agenția de spionaj internă („Oficiul Federal pentru Protecția Constituției”, Verfassungsschutz) a publicat un comunicat de presă care desemnează AfD drept partid „extremist dovedit”.
Acest lucru este în sine un scandal, deoarece așa-numitul Verfassungsschutz nu a dezvăluit presupusele dovezi care susțin acest verdict. Agenția de spionaj a întocmit un raport de 1.100 de pagini cu presupuse dovezi, dar îl păstrează secret. Ați considera acesta un stat de drept, în care un inculpat este acuzat și denunțat public de un organism guvernamental, dar nu are șansa de a vedea dovezile și, prin urmare, nu se poate apăra eficient?, se întreabă Stein.
În opinia jurnalistului german, paragrafele pe care agenția le-a adunat ca dovezi sunt penibile. El citează un tweet pe X al unui deputat, pe care biroul îl consideră scandalos, și care spune: „Politica de migrație greșită și abuzul de azil au dus la importul de 100.000 de ori de persoane din culturi profund înapoiate și misogine.” De ce este această exprimare a opiniei neconstituțională?
Un alt deputat a declarat la o ședință publică că germanilor „trebuie să li se permită să decidă din nou cine aparține de fapt acestui popor și cine nu”. De asemenea, a vorbit despre o „lege a naturii” care înseamnă că „fiecare dintre voi are mai multe în comun cu mine decât cu orice sirian sau afgan”. Un al treilea politician AfD este citat cu următoarea declarație: „Diversitatea înseamnă multiculturalism. Și ce înseamnă multiculturalismul? Multiculturalismul înseamnă pierderea tradiției, pierderea identității, pierderea patriei, crimă, omor prin imprudență, jaf și viol în grup.” Da, se poate argumenta că este extrem de polemic. Dar neconstituțional?
Liderul AfD, Alice Weidel, căsătorită cu o femeie de origine srilankeză, a criticat încercările de a interzice partidul său, numindu-le profund nedemocratice, și a promis că va lupta împotriva denunțării de către Verfassungsschutz. Ea și co-liderul său de partid au promis că „vor continua să ia măsuri legale împotriva acestei defăimări care pune în pericol democrația”. Chiar și secretarul de stat american Marco Rubio a condamnat decizia agenției de informații, numind-o „tiranie deghizată”.
Ar putea suna șocant pentru urechile non-germane că autorității de spionaj i se permite deja să folosească interceptări telefonice, să pirateze computere și e-mailuri, să se infiltreze în partid cu agenți sub acoperire și chiar să trimită agenți provocatori pentru a „obține informații”. Mai ales în Germania de Est, mulți cetățeni își amintesc de metodele fostului serviciu secret Stasi din RDG de a submina și distruge opoziția.
Ceea ce se întâmplă în Germania este extrem de alarmant. Dacă partidele principale votează pentru începerea procesului de interzicere a AfD, în cele din urmă, Curtea Constituțională Federală din Karlsruhe va decide acest lucru. Procedura legală va dura câțiva ani, dar ar putea fi finalizată înainte de următoarea dată regulată a alegerilor federale din 2029. Astfel, AfD ar putea fi interzisă până la următoarele alegeri, iar aproximativ un sfert din electorat ar putea fi privat de drepturi de vot, spune autorul.
Potrivit acestuia, în momentul de față, totul se reduce la decizia lui Merz și a conducerii CDU dacă să susțină un vot în parlamentul federal privind inițierea procesului legal de interzicere a AfD. Aceștia par să ezite. Unii invocă argumente tactice împotriva acesteia. AfD ar putea obține sprijin suplimentar pe termen scurt din partea cetățenilor înfuriați de suprimarea opoziției și a libertății de exprimare. Alții indică riscuri juridice. Nu este garantat că instanța din Karlsruhe va da curs cererii de interzicere a AfD. Cu toate acestea, instanța este plină de foști politicieni de partid din CDU, SPD și Verzi, iar majoritatea sunt foarte apropiați de clasa conducătoare. Deși o interdicție de către instanță nu este automată, mulți observatori se îndoiesc că judecătorii vor susține principiile unei țări libere.
Toate acestea atârnă ca o sabie a lui Damocle nu numai deasupra capului AfD, ci deasupra întregii democrații germane. Interzicerea candidaților populari din opoziție de a candida a devenit oarecum o modă în țările UE, așa cum am văzut în România și Franța în ultima vreme. Interzicerea unui întreg partid – de fapt, a celui mai mare partid în prezent – ar transforma Germania într-o „democrație controlată” autoritară, punctează Stein.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
