FT: Marea criză americană a transporturilor
Infrastructura americană nu a mai fost modernizată în mod semnificativ din epoca Eisenhower (1952-1960), notează ‘The Financial Times‘. De la prăbușirea podului din Baltimore până la haosul de la Boeing, ceea ce pare a fi probleme discrete face parte, de fapt, dintr-o disfuncționalitate mai amplă.
Georgiana Arsene
Transporturile din America traversează un moment de criză. O puteți vedea în titlurile de ziar – de la dezastrul de la Boeing, la prăbușirea podului Francis Scott Key din Baltimore, la faptul că SUA nu-și mai pot construi nici măcar propriile nave comerciale.
La această listă de necazuri se adaugă probleme pe termen mai lung, cum ar fi lipsa unor călătorii bune cu trenul pe uscat, drumurile prost întreținute și declinul post-pandemic al siguranței și fiabilității sistemelor de transport în comun din orașe.
Să luăm în considerare, spre exemplu, accidentul navei container care a dus la prăbușirea podului din Baltimore. Ați putea argumenta cu ușurință că acesta face parte dintr-o poveste mai amplă despre infrastructura veche și degradată a Americii. La urma urmei, aceasta nu a mai fost actualizată într-un mod semnificativ din epoca Eisenhower – deși administrația Biden a făcut un început cu programul său de stimulare fiscală.
Impactul economic săptămânal direct al închiderii portului Baltimore este de aproximativ 1,7 miliarde de dolari, iar impactul indirect al schimbărilor din lanțul de aprovizionare poate fi mult mai mare. Acest lucru a generat deja îngrijorări cu privire la inflația suplimentară care ar putea rezulta din dezastru.
Acest lucru ne aduce, la rândul său, la problema industriilor strategice și a campionilor naționali. China îi are în numeroase domenii ale economiei sale, inclusiv, de exemplu, în domeniul vehiculelor electrice. De asemenea, are o strategie industrială coerentă pentru a-și susține obiectivele. Între timp, SUA joacă la recuperare.
În prezent, există subvenții americane pentru vehiculele electrice, dar acestea nu abordează problemele mai largi ale lanțului de aprovizionare (cum ar fi accesul la mineralele esențiale necesare pentru bateriile ecologice).
De asemenea, nu abordează nici problema actuală a dumpingului chinezesc și nici modul în care se poate crea un parteneriat cu aliații pentru a lupta împotriva acestuia. Pe scurt, nu există o abordare complet coerentă pentru a face față unei provocări sistemice foarte complexe.
În schimb, ceea ce au SUA este, în unele cazuri, ceea ce este cel mai rău din ambele lumi – o hiperconcentrare în industrii-cheie în numele securității, combinată cu toate pericolele presiunilor pe termen scurt ale pieței financiare, care prevalează (fără joc de cuvinte) asupra oricărui interes național special.
FT notează că situația de față este Boeing, căruia i s-a permis să cumpere singurul alt producător național de aeronave comerciale din SUA, McDonnell Douglas, în 1997. După cum a remarcat recent Scott Kirby, directorul executiv al United Airlines, inovația și calitatea au fost în declin de atunci. Bugetele pentru cercetare și dezvoltare au scăzut în raport cu Airbus, în timp ce răscumpărările de acțiuni au crescut. Externalizarea masivă a dus la crearea unor lanțuri de aprovizionare extrem de complexe și vulnerabile. Formarea forței de muncă a lâncezit, deoarece forța de muncă a fost considerată un cost și nu un activ.
Între timp, așa cum a subliniat președintele Comisiei Federale pentru Comerț, Lina Khan, într-un discurs din martie, avertizând împotriva pericolelor asociate promovării campionilor naționali, concentrarea și financiarizarea în industria aeronautică nu au condus doar la probleme de siguranță, ci i-au costat și pe contribuabilii americani o grămadă de bani și au creat vulnerabilitate economică, mai degrabă decât stabilitate sau securitate.
Același lucru se poate spune despre incapacitatea Americii de a-și construi propriile nave sau de a înțelege cum să colaboreze cu aliații pentru a face acest lucru.
Ideea este că aceste crize aparent disparate în domeniul transporturilor indică probleme mai mari în ceea ce privește guvernanța corporativă, comerțul și securitatea națională – chiar și natura economiei politice americane și modul în care aceasta funcționează (sau nu) într-o lume în schimbare. Există semnale importante în tot acest zgomot. Factorii de decizie politică și liderii de afaceri ar trebui să asculte cu atenție ceea ce spun acestea.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro
