Escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu trimite unde de șoc pe piețele energetice din Europa
Daniel George
03.03.2026
Prețurile petrolului cresc vertiginos, livrările de gaz natural lichefiat (GNL) încetinesc, iar capitalele UE redeschid vechile falii legate de securitatea aprovizionării, scrie Javier Villamor în The European Conservative.
Javier Villamor este un jurnalist și analist spaniol. Are peste 17 ani de experiență în politica internațională, apărare și securitate. De asemenea, lucrează ca și consultant, oferind perspective strategice asupra afacerilor globale și dinamicii geopolitice.
Cea mai recentă escaladare dintre Statele Unite, Israel și Iran a reaprins una dintre cele mai sensibile linii de falie din economia globală: securitatea fluxurilor de energie prin Strâmtoarea Hormuz. Pentru Europa – care încă se adaptează la pierderea majorității aprovizionărilor cu gaze rusești – șocul este imediat.
Aproximativ 20 de milioane de barili de petrol și produse petroliere pe zi, aproximativ o cincime din consumul global, tranzitează zilnic prin strâmtoare. În plus, toate exporturile de gaze naturale lichefiate (GNL) din Qatar și Emiratele Arabe Unite trec prin același coridor, reprezentând aproximativ 20% din comerțul global cu GNL. De la primele atacuri de la sfârșitul lunii februarie, traficul maritim a încetinit brusc, petrolierele fiind întârziate din cauza preocupărilor legate de securitate.
Piețele au reacționat instantaneu. Țițeiul Brent a crescut cu aproximativ 8%, apropiindu-se de 78 de dolari pe baril, în timp ce prețurile europene la gaze au crescut cu aproape 20%, ajungând la aproximativ 38 de euro pe megawatt-oră. Analiștii avertizează că o întrerupere prelungită ar putea împinge petrolul peste 100 de dolari pe baril dacă stocurile încep să se strângă și logistica rămâne constrânsă.
Deși OPEC+ a promis o producție suplimentară, iar Agenția Internațională pentru Energie ar putea coordona eliberarea rezervelor strategice, dacă este necesar, aceste instrumente ar face doar să atenueze o perturbare susținută – nu să o neutralizeze.
Gaz: Punctul slab al Europei
Europa importă mai puțin petrol din Golf decât marile economii asiatice, dar prețurile globale înseamnă că nicio regiune nu este izolată. Vulnerabilitatea mai mare a continentului constă în GNL. Dacă fluxurile prin Hormuz sunt reduse, oferta globală spot se reduce imediat, forțând Europa să concureze cu cumpărătorii asiatici pentru încărcături flexibile.
Acest lucru vine într-un moment inconfortabil. Potrivit grupului de reflecție economic Bruegel, stocarea de gaze din UE se ridica la 46 de miliarde de metri cubi la sfârșitul lunii februarie 2026, mult sub nivelurile înregistrate în ultimii doi ani. Stocurile mai mici complică realimentarea înainte de iarna viitoare și amplifică expunerea la creșteri bruște ale prețurilor.
Prețurile mai mari la gaze influențează direct costurile energiei electrice și marjele industriale, în special în sectoarele mari consumatoare de energie, cum ar fi produsele chimice și oțelul. Dacă prețurile petrolului și gazelor cresc simultan, opțiunile de substituire se restrâng, iar presiunile inflaționiste ar putea reveni.
Comisia Europeană coordonează, se pare, măsuri de contingență, inclusiv o monitorizare mai atentă a fluxurilor de GNL, posibile strategii de reducere a cererii și o reîncărcare mai sincronizată a stocurilor. Totuși, acestea sunt măsuri defensive. Problema mai profundă este structurală: Europa rămâne în mare măsură dependentă de energia importată, tranzacționată pe piețele globale volatile.
Dacă actuala creștere a prețurilor devine un șoc de durată – depinde de durata ostilităților. O confruntare scurtă poate lăsa doar o primă de risc temporară în prețuri. O perturbare prelungită, însă, ar eroda stocurile și ar înăspri echilibrele globale, cu consecințe economice mai ample pentru Europa.
În ciuda diversificării din 2022, expunerea continentului la șocuri energetice externe rămâne substanțială. Evenimentele din Golf sunt o reamintire a faptului că securitatea energetică nu este doar o chestiune de contracte de aprovizionare, ci și de geografie – și geopolitică.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
