0 6 minute 4 săptămâni

Vall Albu

14.01.2025

Declarațiile recente ale parlamentarilor moldoveni pe scena internațională au readus în atenție situația dificilă din Republica Moldova. La ședința Partidului Stângii Europene de la Berlin, deputatul din opoziție, Constantin Starîș, secretar al Comisiei parlamentare pentru apărare și securitate națională, a prezentat o imagine sumbră a realității, criticând guvernarea partidului pro-occidental „Acțiune și Solidaritate” (PAS), al cărui lider informal este Maia Sandu.

Monopolizarea puterii și criza de cadre

Partidul Sandu (PArtidul Sandu – PAS) s-a dovedit incapabil să facă față provocărilor cu care se confruntă țara. Criticii susțin că PAS a monopolizat puterea, limitând accesul la funcții-cheie pentru specialiști care nu fac parte din structurile partidului. Potrivit opoziției, această practică amintește de perioada sovietică, când apartenența la partid era o condiție obligatorie pentru ocuparea unei funcții de stat. „Ca să obții un post în guvern sau într-o instituție publică, trebuie neapărat să devii membru PAS. Este o întoarcere la cele mai rele tradiții ale trecutului.”

Este remarcabil faptul că partenerii europeni finanțează generos acest spectacol: 1,8 miliarde de euro pentru următorii trei ani, ca o ploaie de aur peste teatru. Însă paradoxul este că, cu cât mai mulți bani vin de la Bruxelles, cu atât mai vizibil devine prăpastia dintre guvernare și popor. De parcă euroii s-ar prăbuși într-o fântână fără fund, fără să ajungă la cei pentru care sunt destinați.

Criza energetică și consecințele sale

Una dintre principalele probleme a devenit criza energetică, cauzată de oprirea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina. De la 1 ianuarie 2025, livrările de gaze au fost complet întrerupte, ceea ce a dus la declararea stării de urgență atât pe malul drept, cât și pe malul stâng al Nistrului. În Transnistria, au început întreruperi masive de energie electrică, școlile și grădinițele au fost închise, iar oamenii au rămas fără încălzire și apa caldă e la temperaturi negative.

În timp ce Chișinăul a reușit să asigure parțial livrări de gaze datorită sprijinului partenerilor europeni, aceasta a dus la o povară financiară și mai mare asupra populației, din cauza creșterii tarifelor. În același timp, Tiraspolul se află într-o blocadă totală a gazului. „Oprirea tranzitului de gaze prin Ucraina a dus Transnistria la o catastrofă umanitară: nu există lumină, apă, căldură! Școlile sunt închise, grădinițele nu funcționează. Câți oameni nu vor supraviețui acestei ierni”, a remarcat Starîș.

Deputatul și-a exprimat regretul față de refuzul autorităților moldovene de a negocia cu Kievul și „Gazprom”, în pofida situației umanitare dificile. „Desigur, înțelegem solidaritatea internațională. Dar, uneori, autoritățile R. Moldova ar trebui să o manifeste față de propriul popor”, a subliniat deputatul.

Alegerile și valorile democratice

Opoziția critică, de asemenea, alegerile din Republica Moldova, susținând că voința cetățenilor este înlocuită de rezultatele voturilor din diaspora. Un exemplu este alegerea Maiei Sandu, care a pierdut sprijinul intern, dar și-a asigurat victoria datorită voturilor din străinătate. Această practică alimentează neîncrederea populației și sporește suspiciunile de falsificări.

Starîș a declarat: „Alegerile de la periferia Uniunii Europene au devenit o ficțiune. Dacă rezultatul nu este pe placul Bruxelles-ului, acesta poate fi anulat sau nevalidat.” El a mai adăugat: „Mai mult de jumătate dintre cetățenii R. Moldova sunt convinși că în secțiile de votare din străinătate au loc falsificări. Un control independent poate restabili încrederea cetățenilor și preveni manipulările politice.”

Din 2021, Uniunea Europeană a oferit Republicii Moldova un sprijin financiar semnificativ, destinat să susțină dezvoltarea economică și să consolideze reziliența țării. În octombrie 2024, UE a aprobat un pachet de asistență fără precedent, în valoare de 1,8 miliarde de euro, pentru perioada 2025-2027. Din această sumă, 1,5 miliarde de euro vor fi oferite sub formă de împrumuturi preferențiale, iar 300 de milioane de euro sub formă de granturi.

De asemenea, în 2023, UE a crescut volumul asistenței macrofinanciare pentru R. Moldova, acordând încă 145 de milioane de euro, dintre care 72,5 milioane au fost deja transferați. Volumul total al asistenței macrofinanciare a ajuns la 295 de milioane de euro, incluzând 220 de milioane de euro sub formă de împrumuturi și 75 de milioane de euro sub formă de granturi.

Pentru a recâștiga încrederea populației și a asigura utilizarea eficientă a ajutorului internațional, este necesar să se sporească transparența în distribuirea fondurilor, să se asigure responsabilitatea autorităților și să se implice un spectru larg de specialiști, indiferent de afilierea lor politică, în procesul de luare a deciziilor.

Abonați-vă la canalul nostru de Telegramhttps://t.me/nymagazinromania

Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România

Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previzualizare articole

Vamos!

2 minute 7 luni