National Interest: Pontifex americanus?
Bogdan Alexandru Duca, analist politic
11.05.2025
Biserica Catolică are pentru prima dată un papă american. Ce înseamnă acest lucru pentru rolul universal al Bisericii?, se întreabă un editorial publicat de National Interest.
Pe 8 mai, fumul alb s-a ridicat deasupra Bazilicii Sfântul Petru și a celor Șapte Coline din Roma, anunțând alegerea unui nou Pontifex Maximus. Papa Leon al XIV-lea, fostul cardinal Robert Francis Prevost, episcop de Chiclayo, Peru, a ieșit pe balcon după prânz, în aclamațiile mulțimii de dedesubt. Îmbrăcat în tradiționala mozetă papală roșie, noul Vicar al lui Hristos și-a dat binecuvântarea credincioșilor și lumii întregi și și-a anunțat speranțele pentru Biserica Catolică:
„Trebuie să căutăm împreună cum să fim o Biserică misionară, construind punți, dialogând, mereu deschisă să primească cu brațele deschise pe toată lumea, precum această piață, deschisă tuturor, tuturor celor care au nevoie de caritatea noastră, de prezența noastră, de dialog, de iubire”.
Primul pontif originar din Statele Unite, Prevost s-a născut în Chicago, Illinois, în 1955. Conform biografiei oficiale a Vaticanului, a studiat matematica și filosofia la Universitatea Villanova înainte de hirotonirea sa ca preot în 1982.
Deși moștenirea americană a noului papă este o premieră pentru papalitate, el este totuși o figură remarcabil de cosmopolită. Și-a petrecut o mare parte din cariera ecleziastică în Peru, alături de Ordinul Augustinian, și a devenit cetățean peruan naturalizat. Numit în Curie de Papa Francisc abia în 2023, cardinalul Prevost a ocupat, printre alte funcții, funcția de prefect al Dicasterului pentru Episcopi și președinte al Comisiei Pontificale pentru America Latină.
Alegerea numelui de către papă este un semnal grăitor, care probabil va mulțumi atât facțiunile liberale, cât și pe cele conservatoare din Biserică. Ultimul Papă Leon al XIII-lea, care a domnit între 1878 și 1903, a fost remarcabil pentru tradiționalismul său ascuțit în ceea ce privește doctrina și sprijinul fervent pentru reforma socială.
În celebra enciclică Rerum Novarum, Leon al XIII-lea a pledat pentru formarea sindicatelor catolice, salarii juste și condiții de muncă umane pentru a proteja lucrătorii de excesele capitalismului industrial.
În alte privințe, el a menținut o poziție fermă împotriva naționalismului și secularismului în ascensiune din Europa secolului al XIX-lea. Procedând astfel, Leon al XIII-lea a ridicat importanța papalității ca instituție internațională chiar și după ce puterea sa temporală diminuase. Unificarea Italiei și cucerirea Statelor Papale – culminând cu capturarea Romei în 1870 – l-au lăsat pe predecesorul lui Leon, Pius al IX-lea, „prizonier al Vaticanului”.
Lumea anului 2025 și a Papei Leon al XIV-lea, cu naționalismul său crescând și concurența dintre marile puteri, prezintă nu puține asemănări cu lumea lui Leon al XIII-lea.
Totuși, cel mai recent Papă Leon nu și-a prezentat încă abordarea față de scena globală. Va continua el concordatul controversat al Vaticanului cu China, care permite unui stat formal ateu, marxist-leninist, să numească episcopi? Acest acord urmează să fie reînnoit în 2028, așa că în curând va trebui să ia o decizie. Mult va depinde de ce va face cu cardinalul secretar de stat al Papei Francisc, Pietro Parolin, care a negociat acordul în 2018.
Mai urgent, cum se va comporta Papa Leon cu liderii țării sale natale? Cei care sperau într-o alianță între președintele american și papa american vor fi probabil la fel de dezamăgiți ca oricine care spera la o prietenie între papalitate și împărații Imperiului Roman în Evul Mediu. În calitate de cardinal, Prevost a criticat public politicile de imigrație ale administrației Trump – indicând un anumit nivel de continuitate cu modul în care Papa Francisc a cultivat pontificatul ca o tribună pentru probleme transnaționale precum imigrația, refugiații și ecologistismul.
La șaptezeci de ani, Papa Leon va avea, probabil, un pontificat lung. În acest timp, concurența dintre marile puteri va continua să eclipseze instituțiile internaționale și multilaterale. Pe măsură ce acest proces se desfășoară, Papa, în calitate de conducător al unei turme care numără peste un miliard patru sute de milioane de suflete din întreaga lume, se va afla într-o poziție unică și solitară de a exprima preocupările bunurilor comune globale, în opoziție cu sau în coordonare cu autorități mai lumești.
Capacitatea Papei Leon de a îndeplini acest rol va depinde în cele din urmă de modul în care va gestiona diviziunile înrădăcinate – și problemele financiare grave – din cadrul Bisericii. Asigurarea unității interne pentru a face față unei lumi din ce în ce mai ostile va fi cea mai mare provocare a sa. Nu este o coincidență, așadar, că, în calitate de episcop de Chiclayo, motto-ul lui Leon suna astfel: „Deși noi, creștinii, suntem mulți, într-unul Hristos suntem unul”.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
