Ar schimba Harris politica externă dusă de Biden? Care este „cheia”
Daniel George
24.07.2024
Acum, că președintele Joe Biden a luat decizia fără precedent de a pune capăt campaniei de realegere și de a o susține pe vicepreședintele Kamala Harris pentru președinție, trebuie să ne întrebăm: care va fi politica externă a SUA, dacă Harris va câștiga fotoliul de la Casa Albă? „Cheia” problemei ar putea fi consilierul vicepreședintelui pe teme de securitate, Philip Gordon.
Putem presupune că va exista o continuitate în abordarea generală a administrației Biden, dar există unele dovezi că Harris ar putea ghida politica externă a SUA într-o direcție oarecum mai puțin distructivă decât cea din perioada Biden – scrie Daniel Larison în Responsible Statecraft.
Daniel Larison este editorialist la Responsible Statecraft, editor colaborator la Antiwar.com și fost editor senior la revista The American Conservative. Are un doctorat în istorie la Universitatea din Chicago. Scrie frecvent în buletinul său informativ, Eunomia, pe Substack.
În primul rând, Harris nu a candidat pentru președinție în 2020 pe tema politicii externe. Ea are o experiență relativ puțină în politica externă, din perioada scurtă petrecută în Senat și din mandatul său ca vicepreședinte. Deși a exprimat o serie de voturi de departajare în favoarea agendei interne a lui Biden în Senat, Harris a jucat un rol mai mic în politica externă, reprezentând SUA la întâlnirile internaționale la care președintele nu a putut să participe. A fost însărcinată de Biden să se concentreze asupra „cauzelor fundamentale” din America Latină, care duc la problema migranților fără acte la granița de sud a națiunii, atrăgând, în cel mai bun caz, recenzii mixte.
Între timp, bilanțul ei de vot în Senat oferă câteva puncte luminoase, inclusiv opoziția față de sprijinul SUA pentru războiul coaliției saudite din Yemen și opoziția ei timpurie față de acordurile cu armele, încheiate cu Riad. Ea s-a alăturat colegilor săi democrați în obiecția față de retragerea lui Trump din Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară (INF) și a susținut în general măsuri de control al armelor, precum și măsuri de neproliferare.
Dar nimeni nu ar trebui să se aștepte la vreo revizuire radicală a politicii externe a SUA, într-un eventual mandat al Kamalei Harris. Ea este o internaționalistă liberală convențională, la bine și la rău. Există câteva indicii că ar putea avea o abordare diferită de Biden a războiului din Gaza, dar acestea au fost până acum în mare parte diferențe de ton, mai degrabă, decât dezacorduri majore. Spre deosebire de actualul președinte, Harris a arătat mai multă empatie autentică față de suferința palestinienilor din Gaza. De asemenea, ea a cerut o încetare a focului mai devreme decât a făcut-o Biden, dar, în general, a urmat scenariul administrației așa cum ne-am fi așteptat de la un vicepreședinte.
Ecoul lui Biden, la München
Poziția ei de vicepreședinte i-a impus lui Harris să fie un susținător vocal al agendei politice a președintelui. Așa că, într-o oarecare măsură, va trebui să așteptăm să aflăm care sunt propriile opinii ale lui Harris și cât de mult ar putea diferi aceste opinii de cele ale lui Biden. Un bun exemplu în acest sens este cazul Războiului din Ucraina, unde ea a fost în acord absolut. În observațiile sale de la Conferința de Securitate de la München, Harris s-a făcut ecoul administrației, tratând conflictul ca pe un război între democrație și autocrație.
Nicio națiune nu este în siguranță într-o lume în care o țară poate încălca suveranitatea și integritatea teritorială a altei țări, în care crimele împotriva umanității sunt comise cu impunitate, într-o lume în care o țară cu ambiții imperialiste poate rămâne necontrolată, a declarat atunci Kamala Harris.
Se pare că vicepreședintele depinde foarte mult de consilierii ei în politică externă, așa că merită să se uite mai atent la gândirea actualului ei consilier pentru securitate națională, Philip Gordon, care probabil ar servi în această calitate dacă Harris este ales.
Veteranul cu voce critică
Gordon este un veteran al administrațiilor Clinton și Obama, cu experiență pe problemele europene și pe cele din Orientul Mijlociu. El a fost unul dintre negociatorii din SUA responsabili pentru asigurarea JCPOA, acordul nuclear cu Iran. După ce a părăsit guvernul, a devenit unul dintre cei mai vocali apărători ai înțelegerii.
Este de remarcat faptul că Gordon a criticat intervențiile distructive ale administrației Obama la fel de aspru ca și în referirile la politicile altor președinți. Unii analiști văd rolul lui Gordon ca principal consilier al lui Harris ca un semn încurajator că politica ei externă ar putea fi o îmbunătățire față de cea a lui Biden. CEO-ul think-tank-ului Bourse & Bazaar, Esfandyar Batmanghelidj, a comentat: „Gordon ar fi un mare upgrade pentru Sullivan, mai ales când vine vorba de abordări atente a rolului SUA în Orientul Mijlociu”. Jake Sullivan este actualul consilier prezidențial pe teme de securitate.
Probabil că nu vor exista multe abateri de la politica externă a administrației Biden sub Harris. În calitate de vicepreședinte și viitor succesor al lui Biden, Harris are stimulente puternice pentru a continua agenda actualului. Totuși, există câteva motive pentru a spera că politica externă a SUA ar putea fi mai inteligentă și mai constructivă, dacă Harris va lua în considerare cele mai bune sfaturi venite de la Philip Gordon.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
