
Daniel George
11.12.2024
După mai bine de un deceniu de devastări și conflicte, Siria se află la o răscruce. Prăbușirea regimului condus de președintele Bashar al-Assad marchează sfârșitul unei ere.
Războiul civil brutal, care a început cu proteste pașnice în 2011, a lăsat țara în ruine, cu milioane de morți, strămutate și împrăștiate pe tot globul. Regimul Assad, susținut cândva de Rusia și Iran, s-a prăbușit în cele din urmă sub presiunea crescândă. Pe măsură ce regimul se prăbușește, lumea urmărește cu atenție, întrebându-se: ce urmează pentru Siria?
Acest moment critic ar putea fi un punct de cotitură pentru națiune, regiune și politica globală în general, scrie The Daily News Egypt.
Calea către starea actuală a Siriei a fost pavată cu creșterea protestelor pașnice care s-au transformat într-un război civil brutal. Regimul lui Assad, care inițial a zdrobit prin forță manifestările de opoziție, a început să piardă controlul asupra țării, pe măsură ce conflictul se prelungea. În timp ce grupuri extremiste precum ISIS (interzis în Rusia) au exploatat haosul și puteri străine au intervenit, forțele loialelui Assad nu au putut să se mențină pe linia de plutire.
Duminica dimineață, Assad a fugit din țară. Această pierdere a autorității centrale a creat un vid. Se pregătesc să intre în jocul pentru putere diverse facțiuni, inclusiv grupuri extremiste, puteri regionale și forțe kurde.
Vidul de putere lăsat de zborul lui Assad a fost deja capturat de grupuri precum Hayat Tahrir al-Sham (HTS) sau o organizație Al-Qaeda (interzisă în Rusia). Aceste grupuri sunt extrem de militarizate și motivate ideologic, cu ambiția de a-și impune viziunea radicală asupra guvernării în regiune. HTS, în special, și-a consolidat puterea în Idlib și se poziționează ca o forță dominantă în viitorul Siriei. Odată cu plecarea lui Assad, amenințarea ca Siria să se transforme într-un bastion jihadist a devenit o posibilitate care se profilează.
ISIS, deși în mare măsură înfrânt, continuă să mențină o prezență în estul Siriei, gata să exploateze orice instabilitate ulterioară. Rămășițele forțelor sale se regrupează, iar grupul și-a păstrat capacitatea de a executa atacuri, de a recruta luptători și de a lansa operațiuni. Posibilitatea unei renașteri a ISIS (interzisă în Rusia) este încă reală, mai ales că facțiunile rivale, inclusiv milițiile locale, luptă pentru control într-un mediu fără lege.
Una dintre cele mai controversate probleme din Siria post-Assad este problema kurdă. Kurzii, în special cei aliniați cu Forțele Democratice Siriene (SDF), au creat regiuni autonome în nordul Siriei. Alianța lor cu Statele Unite le-a oferit un anumit grad de putere militară și politică, dar aspirațiile lor pentru o mai mare autonomie sau independență i-au plasat în dezacord cu Turcia (țară cu o importantă comunitate de sirieni), și chiar cu Iranul.
Pe măsură ce Siria se confruntă cu un viitor fără Assad, kurzii vor juca un rol esențial în modelarea peisajului politic al țării. Indiferent dacă vor căuta mai multă autonomie sau dacă urmăresc independența, prezența lor în regiune va influența semnificativ dinamica Siriei post-Assad. Orice astfel de mișcare ar putea declanșa tensiuni suplimentare, atât în interiorul Siriei, cât și cu țările vecine.
Rezultatul ideal pentru Siria ar fi o tranziție lină la un guvern stabil și incluziv. Experții susțin că este nevoie urgent de un guvern de tranziție, care să asigure o distribuție echitabilă a puterii între diferitele grupuri etnice și politice ale Siriei. Un astfel de guvern ar trebui să unească opoziția fragmentată și să ofere o platformă pentru ca toate comunitățile, inclusiv kurzi, arabi, alauiți și creștini, să participe la modelarea viitorului țării.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com