Document semnat de Geoană în 1997. Ce prevedea împrumutul de la Banca Mondială
Daniel George
02.10.2024
Avocatul Gheorghe Piperea a publicat, pe rețeaua de socializare Facebook, un act normativ adoptat în 1997, prin care guvernul de atunci lua un împrumut de la Banca Mondială, în condiții cel puțin stranii.
„Acordul de împrumut a fost semnat la Washington de nimeni altul decât Mircea Geoană, cel care azi se visează din nou președinte al României”, a arătat Piperea.
„Ceea ce conține acest acord de împrumut (mai ales Anexa 3 la acord) este pur și simplu de groază. Pentru acele grăunțe de la stăpân, România condusă minunat de curcanii – șefi a fost determinată să înceapă procesul de efectivă distrugere a agriculturii și a industriei alimentare proprii. Din perspectiva a aceea ce se întâmplă azi relativ la securitatea alimentară și a viitoarei foamete antrenată de politicile demente de pus în practică în programul Green Deal, acordul este un adevărat atentat la siguranța națională”, a explicat avocatul.
Astfel, în anul 1997, România a luat de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD, parte din Grupul Băncii Mondiale – n.r.) un împrumut care a fost aprobat prin Ordonanța de Guvern nr. 13/1997. Destinația aparentă a acestui împrumut era „ajustarea sectorului agricol”.
Ce stabilea anexa 3 a acordului?
România, în calitate de împrumutat, trebuia să ia următorul set de măsuri:
- eliminarea tuturor subvenţiilor pentru îngrăşăminte, reducerea, în 1998, cu cel puţin 25% în termeni nominali, a subvenţiilor pentru seminţe, comparativ cu suma alocată similar din bugetul pe anul 1997;
- privatizarea sau lichidarea a două societăţi de seminţe, Unisem şi Semrom;
- plafonarea tarifelor din import de produse agricole și porcine la maxim 22%, respectiv, 45% (așadar, trebuia distrusă producția internă pentru a se favoriza importul);
- privatizarea sau lichidarea unui număr minim de întreprinderi publice din domeniul agricol – dintre acestea, cel puțin 48 de societăți Comcereal și cel puțin 1.500 de societăți din domeniul prestărilor de servicii agricole (mecanizarea, irigațiile, fertilizarea;
- imitarea rezervei naționale de grâu la 350.000 de tone metrice din 1997 încolo (notă: această rezervă nu a depășit niciodată de atunci cantitatea impusă de bancă;
- fărămițarea, privatizarea sau lichidarea a minim 100 de ferme de stat mari, dintre care cel puțin 50 cu suprafețe de cultură mai mari de 250.000 de hectare;
- privatizarea sau lichidarea tuturor fermelor de porci și de păsări.
Opera de distrugere a agriculturii
Piperea spune că „aceleași forțe politice care acum s-au comasat pentru a obține stabilitatea la putere pe încă 10-20 de ani au fost promotoarele și semnatarele acestui acord, pe care l-au respectat cu sfințenie”. Potrivit avocatului, acest acord „a fost aplicat la virgulă” timp de 20 de ani, ultimele tranșe din împrumut fiind rambursate în 2017, în condițiile în care, „de frica rezilierii contractului și a restituirii înzecite a grăunțelor” de 200 de milioane de dolari luate în 1997, „nimeni nu a avut curajul să NU facă cele promise băncii în 1997 de Geoană & co”.
Gheorghe Piperea susține că „opera de distrugere a agriculturii și a industriei alimentare românești a fost sublimă”. El precizează că în prezent România importă 80% din mâncare, și totodată nu mai are sisteme de irigații, silozuri, soiuri proprii de plante, fructe și animale.
Având în vedere ceea ce s-a întâmplat recent în zonele devastate de inundații din județele Galați și Vaslui, este clar că „nu numai sistemele de irigații au fost destrămate, ci și sistemele de apărare contra catastrofelor”, a menționat avocatul.
„De aceea, a vota CONTRA acestor asasini economici este de o extremă urgență”, spune Piperea.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
