Poziția Arabiei Saudite față de activele rusești înghețate
Teodor Ionescu
16.07.2024
De la începutul operațiunii militare speciale, în februarie 2022, tensiunile dintre Moscova și țările occidentale au continuat să crească. Sancțiunile economice, susținerea acordată Ucrainei au creat o prăpastie adâncă între Rusia și Occident, cu un final încă dificil de descifrat.
Această ruptură dintre Vest și Est duce la apariția unor noi actori relevanți pe scena internațională.: intermediarii între părțile implicate în conflict. Unul din acești intermediari este Arabia Saudită.
Conform mai multor informații preluate de La Nouvelle Tribune, Arabia Saudită ar fi exercitat o presiune discretă dar semnificativă asupra statelor din grupul G7. Conform surselor citate, responsabili din ministerul saudit de finanțe au invocat posibilitatea de a vinde partea lor din datoria europeană dacă UE și aliații ei vor confisca cele aproximativ 300 de miliarde de dolari din activele rusești, blocați în acest moment în băncile europene.
Impactul potențial al unei astfel de acțiuni ar fi considerabil : vânzarea masivă a datoriei europene, în special a celei emise de Trezoreria franceză, ar putea influența piețele financiare și ar putea afecta moneda euro. Este ca și cum Arabia Saudită ar deține o piesă crucială a unui puzzle economic global, cu capacitatea de a-i modifica configurația.
Arabia Saudită a transmis mesajul pentru a arăta care ar fi precedentele unei astfel de decizii luate de Vest. Dar declarațiile sale merg și spre Moscova și noii aliați ai Arabiei Saudite din BRICS, arătând că Ryadul se conturează ca un mare jucător internațional, capabil de o perspectivă multidiminesională. Arabia Saudită arată că a găsit în contextul creat de criza din Ucraina posibilitatea de a reveni ca un mare actor diplomatic, nu doar ca „benzinarul” lumii, pe scena politică internațională.
Această situație evidențiază complexitatea relațiilor internaționale contemporane. Arabia Saudită menține un echilibru delicat între relațiile sale cu Occidentul și interesele sale comune cu Rusia. Pe de o parte, regatul a facilitat schimburile de prizonieri între Ucraina și Rusia. Pe de altă parte, și-a dezvoltat legăturile economice cu Moscova de la începutul conflictului, adaptându-se la noul context geopolitic.
Reacția G7 la această situație ilustrează provocările diplomației moderne. În cele din urmă, liderii G7 au optat pentru o abordare moderată, propunând un împrumut de 50 de miliarde de dolari Ucrainei, garantat cu dobânzile generate de activele rusești înghețate. Această decizie reflectă căutarea unui echilibru între diferite considerente diplomatice și economice.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
