0 9 minute 2 săptămâni

Georgiana Arsene, director New York Magazin România

28.11.2024

Vremea mai rece riscă să majoreze costurile deja ridicate ale energiei. Temperaturile până în martie sunt mai scăzute decât în ultimii doi ani. Europa se pregătește pentru cea mai rece iarnă din 2022 încoace, ceea ce va duce la creșterea costurilor deja ridicate ale energiei, în timp ce continentul își exploatează rezervele de gaze într-un ritm mai rapid decât de obicei, scrie Bloomberg.

Temperaturile până în martie vor rămâne în mare parte sub nivelurile înregistrate în ultimii doi ani, potrivit datelor Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu compilate de Bloomberg. Potrivit datelor Maxar Technologies Inc., acest lucru ar putea determina creșterea cererii de încălzire la cel mai ridicat nivel de la începutul războiului din Ucraina.

Cu toate acestea, continentul rămâne vulnerabil la perturbările meteorologice. O iarnă rece ar exercita o presiune mai mare asupra prețurilor deja ridicate la gaze și energie. Acest lucru ar putea coincide cu oprirea fluxurilor de gaze prin Ucraina de la 1 ianuarie, când temperaturile scad de obicei la cele mai scăzute niveluri.

Vremea geroasă și condițiile de vânt slab au dus deja la retrageri mai rapide decât de obicei din depozitele de gaze în această lună. Acest lucru stârnește îngrijorare.

Potrivit Weather Services International, se așteaptă ca temperaturile să scadă în decembrie, iar cererea de încălzire să crească în Europa la niveluri care depășesc normele sezoniere. În Oslo, se preconizează că temperatura medie va scădea până la -12°C pe 8 decembrie, cu 9°C sub media pe 30 de ani.

În timp ce prețul gazelor crește, politicienii neagă provocările pe care le poate reprezenta o iarnă rece. Factorii de decizie europeni se îndobitocesc cu privire la perspective, notează Bloomberg.

Rezultatul este o nouă iarnă cu prețuri ridicate, nu doar pentru gaze, ci și pentru electricitate, ceea ce întunecă și mai mult viitorul companiilor din regiune care consumă multă energie. Rareori trece o săptămână fără ca un important sector de producție să anunțe închideri de fabrici, pierderi de locuri de muncă și deprecieri în valoare de miliarde de euro. Și gospodăriile vor fi afectate; prețurile cu amănuntul la gaz și electricitate vor crește, stimulând inflația și dând încă o durere de cap Băncii Centrale Europene și Băncii Angliei.

Prețurile europene cu ridicata la gaz au crescut săptămâna aceasta la 47 EUR (50 USD) pe megawatt-oră, dublu față de nivelul minim din februarie. Deși prețurile actuale reprezintă o fracțiune din maximul istoric stabilit la peste 300 EUR pe MWh în timpul celei mai grave crize energetice de la mijlocul anului 2022, acestea rămân cu aproximativ 130% peste media 2010-2020.

Provocarea este încapsulată de două prețuri. Primul este costul gazului în Europa, măsurat prin așa-numitul indice de referință Title Transfer Facility. Miercuri, acesta era de aproximativ 14 dolari pe milion de unități termice britanice. Al doilea este costul aceluiași gaz, dar în SUA, măsurat prin indicele de referință Henry Hub. Miercuri, acesta era de 3 dolari pe mBtu. Acum, puneți-vă în locul consiliului de administrație al unei companii producătoare globale mari consumatoare de energie. Cât timp v-ar lua să decideți că Europa nu este o locație bună pentru investiții viitoare?

După ce Rusia și-a redus aprovizionarea cu gaze naturale a Europei în 2021, regiunea a reacționat punând în aplicare măsuri de economisire a energiei, stocând gaze în timpul verii, dezvoltând mai multe surse regenerabile de energie și cumpărând o cantitate mare de gaze naturale lichefiate din străinătate. Toate aceste măsuri au fost concepute pentru a reduce dependența regiunii de Kremlin și pentru a compensa scăderea producției interne de gaze, în special în Țările de Jos, unde un important zăcământ de gaze a fost închis din motive politice, și în Regatul Unit, unde guvernul a majorat taxele pe producția din Marea Nordului.

Responsabilii politici europeni au prezentat combinația de politici drept o lovitură de maestru a planificării strategice. Ei și-au spus că au reușit. Au existat, desigur, multe politici bune. Dar, în egală măsură, a existat și mult noroc. Iar gazul rusesc a continuat să curgă în Europa, doar că într-un mod diferit.

Norocul s-a terminat. Vremea a devenit rece, calmă și uscată. Germanii au un cuvânt pentru asta: dunkelflaute – o perioadă de vreme fără vânt și înnorată care duce la o producție redusă de energie regenerabilă. La începutul lunii noiembrie, Europa a suferit o perioadă lungă de dunkelflaute, iar săptămâna viitoare este posibil să se înregistreze o nouă perioadă. Asia importă mai mult GNL, ceea ce duce la creșterea prețurilor. În schimb, Europa a cumpărat cu aproximativ o cincime mai puțin GNL decât în ultimii doi ani. Rezultatul? Europa apelează masiv la stocurile sale de gaze. În primele două săptămâni ale lunii noiembrie, retragerile de gaze din stocuri au fost al doilea cel mai mare volum pentru această perioadă de date din 2010. Pe baza tendințelor actuale, nivelurile de stocare din noiembrie vor înregistra cea mai mare scădere din 2016 pentru luna respectivă, dublă față de scăderea înregistrată în 2022 și 2023.

Iarna trecută, sezonul s-a încheiat cu un nivel de stocare de 60 %; anul precedent, cifra a fost de 55 %. Este foarte devreme, dar, conform tendințelor actuale, o iarnă obișnuită ar lăsa stocurile în primăvara anului 2025 la puțin sub 50%. O iarnă rece le-ar reduce la doar 35-45%. Oricare ar fi rezultatul, un lucru este clar: Europa va trebui să cumpere mult gaz în primăvara și vara viitoare pentru a-și reface rezervele înainte de iarna 2025-2026.
Acesta este motivul pentru care prețurile europene la gaze în perioada aprilie 2025 – octombrie 2025, de obicei sezonul de vârf al cererii, în care gazele sunt mai ieftine, se tranzacționează la niveluri neobișnuit de ridicate comparativ cu perioada noiembrie 2025 – martie 2026. Pentru consumatori, tendința de pe piața angro înseamnă prețuri cu amănuntul mai mari pe termen lung.
Și apoi, iluminarea cu gaz. Europa s-a amăgit crezând că și-a rezolvat în mare măsură problema dependenței de gazul rusesc. Nu a făcut-o niciodată. Este adevărat că și-a redus dependența de gazele rusești prin conducte, deși nu complet. Dar, de asemenea, și-a sporit achizițiile de GNL rusesc. După Norvegia și SUA, Rusia rămâne a treia cea mai mare sursă a importurilor europene de gaze, conform datelor oficiale.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat ideea înlocuirii GNL rusesc cu GNL american pentru a-l mulțumi pe viitorul președinte Donald Trump. Mai multă iluzie. Ideea nu are nici un sens. În primul rând, producția americană este deja în mare parte angajată. Dacă Europa dorește mai mult GNL american, va trebui să plătească prețuri mai mari decât Asia pentru a deturna încărcăturile. Este foarte puțin probabil ca întreprinderile europene de utilități publice, care sunt presate să îndeplinească obiectivele ecologice impuse de Bruxelles și de guvernele naționale, să se angajeze în contracte pe o durată de 15-20 de ani, așa cum cer producătorii americani de GNL. Comentariile au sunat ca o încercare disperată de a pretinde că o politică este în vigoare.

Abonați-vă la canalul nostru de Telegramhttps://t.me/nymagazinromania

Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România

Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Previzualizare articole