Angajamentul NATO de a crește cheltuielile de înarmare este mult mai complicat decât se crede
Bogdan Alexandru Duca, analist politic
23.07.2025
Angajamentul NATO de a crește cheltuielile de înarmare la 5% din PIB reprezintă un moment de cotitură pentru o alianță afectată de investiții slabe în afara SUA, notează publicația Axios.
Noi blocuri de alianțe și de influență politică și militară se consolidează. China, Iranul și Coreea de Nord alimentează o mașina de război rusească în Europa de Est, în timp ce SUA își reevaluează rolul în străinătate, inclusiv în ceea ce privește livrările de arme.
Acest lucru a dus la o nouă hotărâre în multe capitale de a investi în securitatea europeană și de a reduce dependența de Washington.
Întrebarea este dacă este vorba de un moment trecător, la impulsul noilor politici al SUA, sau începutul unui efort de un deceniu pentru a atinge 5%
Perspectivele cheltuielilor, potrivit analiștilor din domeniul apărării, directorilor din industrie și observatorilor europeni consultați de Axios, sunt complicate de acești patru factori:
Proximitate și temerile de invazie. Țările cele mai apropiate de Rusia au cheltuit în mod tradițional mult din PIB și vor continua, cel mai probabil să o facă.
Polonia, Estonia, Letonia și Grecia au depășit deja pragul de 3%. Între timp, îndepărtata Spania a optat pentru respingerea cheltuielilor, invocând autodeterminarea.
Volatilitatea politică și apetitul pentru risc în rândul partidelor de guvernământ.
Europa nu este un monolit ci din contra. Sentimentul public din Germania, Italia și Olanda nu este uniform.
„Unii dintre acești lideri au o situație politică internă foarte tensionată”, a declarat într-un interviu Connor Murray, analist de cercetare la Centrul pentru Controlul și Neproliferarea Armelor. „Au fost nevoiți să cheltuiască un capital politic destul de semnificativ pentru a ajunge unde sunt”, a adăugat el, „iar apoi să se întoarcă și să majoreze potențial cheltuielile militare ar putea fi cu adevărat dăunător.”
Contabilitate creativă asociată cu definiții flexibile.
Obiectivul de 5% decurge din două conturi: 3,5% pentru apărarea tradițională și 1,5% pentru investiții mai ample în securitate, cum ar fi securitatea cibernetică și infrastructura critică consolidată.
„Cei 3,5% pentru apărare reprezintă o creștere dificilă, dar mediul amenințător face mai greu de ignorat. Cei 1,5% suplimentari pentru inovare sunt și mai importanți – și mai disruptivi”, a declarat pentru Axios Wendy Anderson, fost vicepreședinte senior al Palantir Technologies și șefă de cabinet a regretatului secretar al Apărării Ash Carter.
„Aici trebuie Europa să se extindă cel mai mult, pentru că acolo se află pârghia: în accelerarea capabilităților cu dublă utilizare care pot alimenta atât securitatea, cât și competitivitatea economică”, a mai spus acesta.
Aliații au timp până în 2035 să-și respecte promisiunea. (O actualizare a stării este așteptată cu ani înainte.) Multe se pot schimba de acum până atunci, inclusiv cine se află la Casa Albă.
„Dacă istoria este un indiciu, iar exemplul ultimului deceniu este destul de grăitor, este posibil să nu avem toți cei 32 de aliați atingând obiectivul până în 2035”, a declarat pentru Axios Federico Borsari, expert la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene. De asemenea, merită menționat faptul că „însăși natura statelor democratice, cu ciclurile lor electorale scurte și procesul decizional pluralist, reprezintă o barieră în sine în comparație cu regimurile autoritare, unde un singur lider ia decizia finală”, a spus Borsari.
„Cinci procente din PIB-ul total este ambițios, dar nu este imposibil”, a declarat Anja Manuel, directorul executiv al Aspen Strategy Group, într-un interviu. Forumul de Securitate Aspen din acest an va avea o tentă transatlantică semnificativă. Conversația, a spus ea, nu ar trebui „să fie doar despre cifre brute, ci despre capacitate și pregătire”.
Dar mai multe țări și-au exprimat deja îndoielile cu privire la posibilitatea creșterii cheltuielilor militare. „Atât de multe priorități, atât de puțini bani”, a declarat reporterilor ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky, spunând că cheltuielile pentru apărare vor trebui să concureze cu cererile existente, cum ar fi agricultura. Discuțiile vor fi „foarte dificile”, a spus el.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
