Daniel George
22.11.2024
Kievul ar fi trebuit să profite de o oportunitate pe care a avut-o la sfârșitul anului 2022, scrie Sumantra Maitra în The American Conservative.
Dr. Sumantra Maitra este director de cercetare la American Ideas Institute, și editor principal la The American Conservative. El este, de asemenea, membru ales, asociat la Royal Historical Society, Londra.
Primele rachete ATACMS americane din Ucraina au aterizat în Rusia. A fost pentru prima dată în epoca de după Al Doilea Război Mondial când un sistem de arme ghidat de SUA și coordonat de țintă a aterizat pe teritoriul Rusiei. În aceeași zi, o altă bombă a explodat fără prea mult tam-tam, dar cu mult mai multă semnificație. Gallup a publicat un sondaj care arată că, pentru prima dată de la începutul conflictului, majoritatea ucrainenilor doresc să negocieze cu Rusia și să pună capăt conflictului.
În cadrul sondajului, mulți respondenți s-au pronunțat pentru cedarea de teritorii către Rusia. „O parte însemnată de ucraineni care sunt în favoarea negocierii unei încheieri rapide a războiului cred că Ucraina ar trebui să fie deschisă să cedeze un anumit teritoriu în schimbul păcii. Mai mult de jumătate din acest grup (52%) sunt de acord că Ucraina ar trebui să fie deschisă să facă unele concesii teritoriale ca parte a unui acord de pace pentru a pune capăt războiului, în timp ce 38% nu sunt de acord și alți 10% nu știu”, a raportat Gallup. În contrast, în 2022, un procentaj de 73% dintre ucraineni preferau să lupte până la victorie, desigur fără să definească termenii victoriei. Asta s-a schimbat, în mod evident.
În acel an, 2022, generalul Mark Milley, pe atunci președintele șefilor de stat major comun, spunea că Ucraina să ceară pacea într-un moment când va fi în avantaj pe câmpul de luptă. Acel an s-a încheiat prost pentru ruși, cu navele lor au fost scufundate, înaintarea spre Kiev – zădărnicită, iar liniile defensive – slăbite. „Vrei să negociezi într-un moment în care ești în putere, iar adversarul tău este slab. Și când este posibil să existe o soluție politică. Când există o oportunitate de a negocia, când pacea poate fi atinsă, profiți de ea”, arăta Milley la acea vreme, într-o reuniune a Grupului de Contact al Ucrainei.
Reacțiile au fost imediate și vehemente. Confruntat cu criticile venite de la Casa Albă, din Ucraina și de la o serie de think-tankeri, Milley a considerat potrivit să-și nuanțeze poziția. Dar instinctul lui a fost întotdeauna corect.
Un an și ceva mai târziu, el încă își menținea evaluarea inițială. „Când nu poți atinge obiectivul politic prin mijloace militare, atunci este moral să cauți un mijloc alternativ, care este diplomația”, declara Milley, într-un interviu. „Avem în joc două interese esențiale de securitate internațională, pentru Rusia și pentru Ucraina. Pentru Ucraina, este existențial. Este însăși supraviețuirea statului. Pentru Rusia, este diferit, dar rușii l-au definit ca pe un interes central de securitate națională. Ceea ce încearcă eisă facă este să restabilească un tampon între ei și NATO, și așa mai departe”, explica generalul, în interviul din aprilie 2024.
Așa cum se prezintă acum, Ucraina nu poate susține un conflict lung. Și nu există niciun stimulent pentru un război general NATO – Rusia. O continuare a acestui conflict va ucide inutil multe mii de oameni și va duce la escaladarea unui posibil conflict cu NATO. „Războiul este lipsit de scop moral”, consideră Mark Milley. Și are dreptate. În acest moment, istoria îi cere scuze.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com