Republica Moldova: un nou premier, aceleași provocări
Vall Balan, Chișinău
01.11.2025
La Chișinău, din nou schimbare de decor. Parlamentul a votat guvernul condus de Alexandru Munteanu – un eveniment care, în Republica Moldova, a devenit aproape o tradiție. Premierii se succed cu o viteză cosmică: vin, promit reforme și orizonturi europene, iar apoi dispar din știri mai repede decât apucă să-și schimbe plăcuța de pe ușa cancelariei.
Alexandru Munteanu, cetățean al României și al Statelor Unite, preia cârma într-un moment în care economia Republicii Moldova, după toate „reformele” cabinetului anterior, a crescut cu exact 0,1%. Fostul premier Dorin Recean ar putea fi mândru de o asemenea precizie — dacă nu ar suna ca un motor electric blocat între prima și marșarier.
Dezbaterile parlamentare au fost, cum era de așteptat, zgomotoase: opoziția a criticat programul, majoritatea a aplaudat. Munteanu a promis „pace, securitate și predictibilitate”, a declarat că va acționa în baza strategiilor naționale existente și va continua integrarea europeană a Republicii Moldova — chiar și fără Transnistria.
Afirmația a stârnit întrebări: să fie aderarea la UE fără malul stâng noul vis moldovenesc? Munteanu a nuanțat rapid: „Teoretic este posibil, dar mi-aș dori să intrăm împreună.” Sună așa, de parcă nici premierul nu crede deplin în acel „împreună”.
Și totuși, momentul zilei i-a aparținut președintei Maia Sandu, care, primind jurământul lui Munteanu, aproape că l-a numit… „președintele Republicii Moldova”. Sala a înghețat o clipă, apoi a zâmbit politicos. Dar prin culisele PAS s-ar fi simțit o răceală: competiția internă e o chestiune delicată. Poate că Sandu doar a rostit, fără să vrea, un gând despre viitor.
Noul program guvernamental, intitulat „UE, Pace, Dezvoltare”, sună frumos. În capitolul dedicat Transnistriei apare termenul „convergență” – apropierea spațiului juridic și economic. Cu alte cuvinte, totul va rămâne la fel, doar terminologia va fi mai caldă. Forțele de menținere a păcii ar urma să fie înlocuite de o „misiune civilă internațională” – o formulare elegantă, mai ales dacă nu precizezi cine o finanțează.
În rest, rețeta clasică: digitalizare, reforme, investiții, economie verde. Republica Moldova a mai auzit toate acestea, doar că acum se promite „cu un nou nivel de guvernare”. De obicei, în spatele unor asemenea expresii se ascunde același conținut vechi, doar ambalat într-un PowerPoint nou.
Munteanu se prezintă ca un tehnocrat cu experiență internațională – și, într-adevăr, are: absolvent al universităților occidentale, consultant pentru Banca Mondială, om cu dublă, ba chiar triplă cetățenie. Un profil perfect pentru conferințele europene unde de la Republica Moldova se așteaptă zâmbete, nu miracole.
Între timp, societatea e obosită de atâtea „actualizări” – fie că e vorba de programe, cabinete sau slogane. Partidul Acțiune și Solidaritate și-a consolidat majoritatea parlamentară, dar, în realitate, pare să fi ales o formă de turbulență controlată.
Și în timp ce trenul european mai trage un semnal de plecare, în vagonul Republicii Moldova sunt aceiași pasageri: unii discută, alții visează la Schengen, alții numără mărunțișul pentru bilet. Important e să nu se confunde „convergența” cu confruntarea, iar „misiunea civilă” cu nervozitatea civică.
Iar dacă Maia Sandu, la următoarea ceremonie, îl va numi din nou „președinte”, poate că nimeni nu va mai crede că e o simplă greșeală — ci un trailer electoral difuzat cu puțin prea devreme.
