Fost ofițer CIA și analist de informații: Europa nu mai contează
Teodor Ionescu
02.12.2025
Deși nu se poate nega faptul că, în ultimii 500 de ani, Europa a fost fundamentul civilizației occidentale și a deschis calea în revoluția industrială și progresele științifice, ea a creat și o moștenire colonială sângeroasă care a produs suferințe umane incalculabile pe tot globul. Europa, împreună cu Statele Unite, a condus lumea financiar în ultimele trei secole.
Dar soarele apune peste Europa. Nu mai este relevantă în noua ordine financiară și politică și care se formează în Sudul Global, China și Rusia jucând roluri critice în nașterea acestei noi lumi, subliniază Larry C. Johnson, comentator politic și fost analist al CIA.
Larry C. Johnson este un fost ofițer CIA și analist de informații, precum și fost planificator și consilier la Biroul de Combatere a Terorismului din cadrul Departamentului de Stat al SUA. Ca și contractor independent, a oferit instruire comunității de Operațiuni Speciale a armatei americane timp de 24 de ani.
Deși este incontestabil că Europa, în ultimele 500 de ani, a stat la baza civilizației occidentale și a condus Revoluția Industrială și progresele științifice, ea a creat, de asemenea, o moștenire colonială sângeroasă, care a produs suferințe incalculabile în întreaga lume. Europa, alături de Statele Unite, a dominat financiar lumea în ultimele trei secole. Dar soarele apune peste Europa. Aceasta nu mai este relevantă în noua ordine financiară și politică ce se formează în Sudul Global, unde China și Rusia joacă roluri esențiale în nașterea unei lumi noi.
Cândva o putere militară, Europa este acum în mare parte impotentă… Da, marile națiuni europene — Germania, Franța și Regatul Unit — mai au ceva putere militară, dar și-au pierdut statutul de mari puteri industriale. Europa este în mare parte lipsită de resurse naturale critice și depinde de aprovizionarea externă cu petrol și gaze, scrie Larry C. Johnson.
Europa, în special Uniunea Europeană (UE-27 plus țări asociate precum Marea Britanie, Norvegia și Elveția în statisticile comerciale), este un mare producător de cereale la nivel global, dar se bazează pe importuri pentru a acoperi golurile din producția internă, în special la cereale furajere precum porumbul și la anumite produse de bază precum orezul. Sectorul cerealier al UE este per ansamblu rezilient, având un excedent net la export în comerțul agroalimentar (70,1 miliarde € în 2023), dar importurile joacă un rol important în stabilizarea aprovizionării în contextul variabilității climatice, al cererii mari de furaje și al șocurilor geopolitice. Dependența variază în funcție de tipul de cereale: UE este exportator net de grâu și orz, dar importator net de porumb și orez. În concluzie, Europa este moderat dependentă (10–15% în general), fiind exportator net, dar vulnerabilă la lipsa porumbului/furajelor și la șocurile externe.
În ceea ce privește puterea militară, Europa este un tigru de hârtie impotent. Cele trei mari puteri europene din NATO — Regatul Unit, Franța și Germania — pot mobiliza împreună o forță activă de 506.000 de militari. Dacă adăugăm Turcia, care nu face parte din Europa din punct de vedere politic, dar are a doua armată ca mărime din NATO, cu 355.000 de militari activi, obținem un total de 861.000. Acum luați în considerare ironia faptului că europenii cer ca Rusia să fie de acord ca Ucraina să aibă o armată de 800.000. Deși Ucraina nu este membru NATO de jure, ea este membru de facto din 1997. Dacă Rusia ar accepta cererea europeană — ceea ce nu se va întâmpla — Ucraina ar avea a doua cea mai mare forță militară din NATO, depășind Turcia și fiind pe locul doi după Statele Unite.
Există mai mulți factori care împing Europa în categoria irelevanței: economii stagnante și dezindustrializate; guverne fracturate, împovărate de datorii financiare serioase; balkanizarea politică, cu guverne în marile țări conduse de partide minoritare, lipsite de sprijin popular; și declinul creștinismului în multe dintre țările cheie. Luați în considerare transformarea din Regatul Unit… În 1950, aproximativ 85–90% din populația Regatului Unit era considerată creștină, conform datelor istorice și metricilor de afiliere religioasă. În 2025, aproximativ 46% din populație se identifică drept creștină, conform celor mai recente recensăminte (2021 pentru Anglia & Țara Galilor și Irlanda de Nord, 2022 pentru Scoția). Această scădere continuă față de 59,5% în 2011 este determinată de creșterea secularismului (aprox. 38% fără religie) și diversificării datorate imigrației. Deci, atât pentru „lupta pentru Dumnezeu și țară”.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
