Teodor Ionescu
29.05.2025
Klaus Schwab, fondatorul și fostul șef al Forumului Economic Mondial, a afirmat ieri că Lagarde a purtat discuții pentru a prelua conducerea organizației, încheindu-și astfel cariera la BCE cu doi ani mai devreme decât se aștepta. Deși BCE a declarat că Lagarde este „hotărâtă” să-și termine mandatul până în 2027, WEF pare deja să pregătească terenul pentru sosirea ei, rezervându-i un apartament în complexul Villa Mundi, cu vedere la Lacul Geneva.
După ce și-a părăsit funcția la WEF luna trecută, în urma unor presupuse abateri financiare, Schwab a fost în mod firesc în căutarea unui succesor cu normă întreagă, iar faptul că pare să se fi hotărât asupra lui Lagarde nu este o surpriză – la urma urmei, cine se seamănă se adună, spune proverbul, comentează ironic un editorial UnHerd.
Lagarde a fost un pilon al maselor tehnocratice europene timp de ani de zile; și, în ciuda performanțelor sale discutabile pe parcursul perioadei sale atât la Fondul Monetar Internațional, cât și la BCE, locul ei în vârful elitei birocratice a continentului și tot ceea ce reprezintă este tot mai important.
Aparenta alegere a lui Lagarde ar putea fi un efort de a face ca FEM să ajungă la curent cu vremurile. Ea a făcut unele schimbări care au atras atenția, deși nu au fost de substanță, la BCE, încorporând în competența băncii probleme controversate, cum ar fi cercetarea schimbărilor climatice. Cu doar câteva zile în urmă, ea a lansat ideea unui „moment euro global” ca răspuns la declinul dolarului provocat de tarifele impuse de Donald Trump. Dar, în ciuda faptului că și-a câștigat faima ca liberală adaptabilă, Lagarde rămâne la fel de importantă ca paznic al ordinii economice europene de sus în jos, precum Schwab și predecesorul ei la BCE, Mario Draghi, și se va asigura că grupul de la Davos rămâne fericit și neîmpiedicat de schimbările rapide ale ordinii mondiale care se petrec acum.
Conform unui sondaj de luna trecută, 57% dintre angajații BCE au „o încredere scăzută sau deloc” în Lagarde, iar perioada petrecută la FMI a inclus controverse legate de asistența economică acordată Greciei, un împrumut extrem de mare pentru Argentina, care a agravat criza datoriilor sale, și o acuzație de neglijență în legătură cu o plată către un om de afaceri francez. Un astfel de palmares nu s-ar preta la promovări în nicio altă industrie. Dar în lumea nebuloasă pe care tehnocrații o numesc acasă, acestea sunt doar note de subsol ale unei cariere care și-a îndeplinit în mare măsură rațiunea de a fi, mai comentează Michal Kranz, în editorialul citat.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com

