„Statele bunăstării” au eșuat. UE și SUA trebuie să își schimbe politicile guvernamentale
Statele membre UE trebuie să decidă: vor acorda prioritate creșterii economice sau reducerii inegalităților. La fel ca și în SUA, „statele bunăstării” afectează evoluția economiei, dar fără să își atingă scopul propus, acela de a diminua discrepanțele sociale. Acestea sunt concluziile desprinse dintr-o analiză publicată de un economist celebru.
Daniel George
În analiza mea în două părți a modului de a pune capăt deficitelor bugetare nesfârșite ale guvernului SUA, am prezentat un model de reformă care ar înlocui actualul stat social redistributiv din punct de vedere economic cu un sistem de bunăstare cu trei straturi, scrie economistul Sven R Larson în europeanconservative.com.
Scopul modelului de reformă este de a combina cele mai eficiente funcții ale guvernului și sectorului privat, ținând în același timp costurile guvernamentale și maximizând libertatea persoanelor și familiilor de a-și adapta securitatea financiară la nevoile și preferințele lor, precizează acesta.
Sven R Larson este scriitor și economist, autor al unor cărți de specialitate. El a lucrat în organizații de tip think tank și a activat în calitate de consilier în diferite campanii politice.
Modelul propus este „revoluționar”, în sensul că pune capăt „statului bunăstării” care a fost construit pe vremea președintelui Lyndon Johnson (1963-1969) și îl înlocuiește cu un model social conservator. Îndepărtarea radicală de „statul bunăstării”, care a predominat timp de peste o jumătate de secol, este argumentată de Sven R Larson prin faptul că guvernul SUA este în mod cronic incapabil să finanțeze acest „stat bunăstării”.
Dincolo de latura ideologică a acestei idei, există o problemă fiscală presantă: „statele bunăstării” nordice se luptă și cu deficitele bugetare – în ciuda faptului că (sau, după cum ar sublinia un macroeconomist priceput, din cauza) impozitelor mult mai mari decât are America în prezent.
Europa are probleme în a-și plăti guvernele
În general, Europa are probleme în a-și plăti guvernele. În primele trei trimestre ale anului 2023 — Eurostat încă nu a publicat datele din trimestrul al patrulea — două din trei state membre ale UE au avut deficit bugetar. 11 dintre acestea au avut deficit pentru al treilea trimestru la rând, iar 20 din cele 27 de state membre au avut un deficit în cel puțin două din primele trei trimestre ale anului 2023.
Pe ambele maluri ale Oceanului Atlantic, guvernul cheltuiește majoritatea – în multe cazuri marea majoritate – a resurselor sale pentru redistribuirea economică. Aceasta înseamnă impozitarea „bogaților” la cote disproporționat de mari pentru a oferi beneficii sociale „săracilor”.
Nu există nici o îndoială că „statele bunăstării” europene sunt concepute în scopul redistribuirii economice, spune Larson. El ilustrează această realitate cu un grafic în care cu dreptunghiuri sunt reprezentate ponderile cheltuielilor cu asigurarea bunăstării, iar cu linie roșie – coeficienții Gini. Parametru introdus de economistul italian Corrado Gini, acest coeficient măsoară inegalitatea veniturilor sau averilor.
Cu cât banii guvernului sunt cheltuiți mai mult pentru a lua de la Pete cel Bogat și a da lui Paul cel Sărac, cu atât guvernul disturbă mai mult piața, afectează distribuirea veniturilor după mecanismele pieței, afirmă Larson.
„Statele bunăstării” mai mari tind să aibă impozite mai mari decât „statele bunăstării” mai mici. Deoarece impozitele mai mari contractă creșterea economică mai mult decât impozitele mai mici, este esențial pentru viitorul economic al Europei ca guvernele să-și reformeze „statele bunăstării”, conchide Sven R Larson.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro
