Avertisment de la Kiev: România, printre statele europene aflate în raza rachetelor iraniene
Ștefan Ion
12.03.2026
Portalul ucrainean de analiză militară Defense Express relatează că, în cazul unei escaladări suplimentare a conflictului din Orientul Mijlociu, Iranul ar putea lansa atacuri cu rachete asupra Ucrainei, precum și asupra Greciei, Bulgariei, României, Republicii Moldova, Germaniei și Italiei.
Iranul chiar are rachete balistice care reprezintă o amenințare pentru țările europene, iar Khorramshahr are în plus și un focos extrem de puternic, de 1800 kg.
Iranul, în cursul atacurilor sale asupra Irakului, Kuweitului, Bahrainului, Qatarului, Emiratelor Arabe Unite, Arabiei Saudite, Iordaniei și Israelului, a folosit deja peste 771 de rachete balistice și peste 906 drone, însă „contorul” se învârte cu o viteză destul de mare. Mai mult, Teheranul a efectuat deja un atac asupra unei baze a forțelor aeriene ale Marii Britanii din Cipru cu ajutorul dronelor.
De aceea trebuie înțeles ce capacități de lovire la mare distanță are Iranul din punctul de vedere al razei de acțiune, în cheia riscurilor nu doar pentru țările din Orientul Mijlociu, ci și pentru Europa.
Rachetele balistice iraniene cu cea mai mare rază de acțiune sunt considerate în prezent Khorramshahr, Sejjil, Ghadr și Emad, cu combustibil lichid. Raza lor de zbor și masa focoaselor sunt, de regulă, cunoscute datorită informațiilor provenite chiar din Iran, de aceea pot fi supraestimate, dar, cu toate acestea, raza lor a fost suficientă pentru a lovi la o distanță de aproximativ 2000 km, scrie portalul ucrainean.
Pentru Khorramshahr, masa declarată a focosului este de nu mai puțin de 1800 kg, la o rază de acțiune de 2000 km. În schimb, la o masă mai mică a focosului, această rachetă ar putea zbura, potrivit afirmațiilor, și până la 3000 km.
Pentru Emad, Ghadr și Sejjil, masa focoaselor variază între 750 și 850 kg, iar raza de acțiune — între 1700 și respectiv 2000 km.
Astfel, din nord-vestul Iranului, cu rachete balistice cu rază medie de acțiune, Teheranul poate ataca Grecia, Bulgaria și România, unde se află și baze americane, precum și Ucraina și Republica Moldova, avertizează portalul de analiză militară de la Kiev.
În plus, în cazul în care Khorramshahr poate într-adevăr să ajungă până la o distanță de 3000 km, chiar și cu un focos mai mic, sub lovitură ar putea ajunge și o parte semnificativă a țărilor europene, chiar Germania, inclusiv Berlinul, și Italia, inclusiv Roma.
În același timp, este puțin probabil ca Iranul să dispună de un număr foarte mare de astfel de rachete. Mai mult, interceptarea lor ar trebui să fie asigurată de componenta americană a apărării antirachetă din Europa — Aegis Ashore, cu rachete SM-3, în primul rând în România, la Deveselu. De asemenea, de distrugerea lor ar putea fi responsabile și distrugătoarele cu rachete ghidate din clasa Arleigh Burke aflate în Marea Mediterană. În plus, Germania, în cazul unui atac asupra teritoriului său, ar putea testa noua sa achiziție — sistemul israelian de apărare antirachetă Arrow 3, care a atins capacitatea operațională inițială la sfârșitul anului 2025.
Totodată, Iranul dispune și de rachete de croazieră, însă utilizarea acestora este fie limitată, fie eficiența interceptării lor este atât de ridicată încât ele nici măcar nu se apropie de granițele țărilor din Orientul Mijlociu. Este vorba despre rachetele de croazieră Soumar, cu o rază estimată la 2000–3000 km.
În același timp, principalul instrument al atacurilor iraniene la mare distanță ar putea deveni, în cele din urmă, dronele. Dronele iraniene originale Shahed-136 au o rază de acțiune de până la 2500 km și sunt dronele cu cea mai mare rază de acțiune din arsenalul său. De exemplu, Arash-2 (Kian-2) are o rază de 1000–1600 km, iar drona cu reacție Karrar — aproximativ 1000 km. Însă, pentru a zbura spre Europa, acestea ar trebui să traverseze zonele de control aerian de deasupra Irakului, Siriei și Iordaniei, unde, în mod evident, sunt doborâte dronele care încearcă să atace Israelul. Alternativ, ar putea trece prin spațiul aerian al Armeniei, Georgiei și/sau Turciei, după care le-ar mai rămâne suficientă autonomie pentru a ataca țările balcanice, mai notează sursa citată.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
