Analiză: Europa are nevoie de propriul său eco-sistem IA și IT, independent de SUA
Bogdan Alexandru Duca, analist politic
02.05.2025
Pe măsură ce guvernele europene se confruntă cu o administrație americană deschis ostilă, nevoia unei alternative strategice la tehnologia americană devine din ce în ce mai urgentă. O inițiativă coordonată, condusă de UE și orientată comercial în domeniul inteligenței artificiale ar putea ajuta Europa să obțină atât autonomie industrială, cât și strategică, consideră o analiză project-syndicate.org.
Succesiunea șocurilor globale din ultimele două decenii – inclusiv criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, invaziile Rusiei în Ucraina și inflația în creștere – a alimentat o renaștere a politicii industriale în întreaga Europă. Însă șocul suplimentar al revenirii lui Donald Trump la Casa Albă a subliniat urgența consolidării rezilienței economice interne și a integrării priorităților de securitate națională și regională în elaborarea politicilor economice.
Pentru Uniunea Europeană și Regatul Unit – care se confruntă acum cu o administrație americană deschis ostilă – economia digitală trebuie să devină un punct central de interes. Raportul fostului președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, privind competitivitatea UE și Planul de acțiune privind oportunitățile în domeniul inteligenței artificiale al Regatului Unit evidențiază ambele tehnologiile digitale și de inteligență artificială ca potențiale motoare ale inovării și creșterii viitoare.
Provocarea, însă, constă în reducerea dependenței puternice a Europei de companiile IT din SUA. În timp ce administrația președintelui Joe Biden a adoptat o abordare conflictuală față de marile companii tehnologice, administrația Trump a semnalat că orice viitor acord comercial va depinde de reducerea eforturilor UE pentru noi reglementări și taxe digitale.
Pentru Europa, menținerea situației actuale nu mai este o opțiune. Factorii de decizie politică trebuie să dezvolte o alternativă coerentă și strategică la dependența de tehnologia americană.
Experiența recentă a expus vulnerabilitatea serviciilor publice și a sectorului privat din Europa față de capriciile marilor moguli IT americani, a căror prioritate principală este să rămână în relații bune cu propriul guvern. Disponibilitatea lui Elon Musk de a încălca contractele Starlink cu guvernele europene a alimentat îngrijorările cu privire la fiabilitatea platformelor americane, la fel ca și eforturile altor firme americane de a exploata tensiunile comerciale pentru a face lobby împotriva reglementărilor tehnologice europene, cum ar fi Legea privind piețele digitale a UE și Legea privind siguranța online a Regatului Unit.
Prin urmare, chiar dacă administrația Trump și-ar retrage mâine politicile protecționiste, îndoielile cu privire la credibilitatea companiilor tehnologice americane ar persista. Și, din moment ce platformele tehnologice chineze sunt la fel de problematice, este din ce în ce mai evident că guvernele europene trebuie să înceapă să dezvolte un ecosistem digital și de inteligență artificială independent.
Deși laboratoarele și institutele de cercetare europene colaborează deja, acestea încă nu au o strategie de produs coordonată și o cale clară de la inovare la piață. Airbus ar trebui să servească drept model. Compania a fost înființată în 1970, când guvernele europene au recunoscut că firmele lor naționale de aviație erau prea fragmentate pentru a concura cu Boeing. Franța și Germania – cărora li s-au alăturat ulterior Regatul Unit și Spania – au format un consorțiu care a pus laolaltă expertiza, resursele și finanțarea pentru a dezvolta aeronave inovatoare și de ultimă generație.
Deși proiectul Airbus a subliniat de la bun început viabilitatea comercială, acesta a fost susținut și de finanțare publică și instrumente de politică industrială, cum ar fi angajamentele de achiziție în avans, investițiile în cercetare și formarea tehnică. Imperativele politice interne au fost abordate prin distribuirea beneficiilor între țările participante prin specializarea lanțului de aprovizionare.
Proiectul Airbus a realizat un progres major cu A300, demonstrând potențialul de aliniere a cercetării științifice la nevoile pieței. Dezvoltarea unui echivalent în inteligența artificială al secolului XXI va necesita investiții la fel de mari în infrastructură și un angajament politic susținut.
Din fericire, elementele constitutive pentru un astfel de model sunt deja existente și ar putea fi mobilizate rapid de un grup select de guverne europene. Mulți investesc deja în facilități naționale publice de calcul, iar mai multe laboratoare europene de top – cum ar fi cele care participă la LLMs4Europe – au început să lanseze modele fundamentale de ultimă generație care împing limitele cercetării în domeniul inteligenței artificiale.
Coordonarea acestor eforturi va fi esențială pentru atingerea amplorii necesare. Pe lângă crearea de valoare pentru contribuabili, acest lucru va ajuta alternativele europene să se diferențieze de firmele tehnologice dominante din SUA – o condiție cheie pentru viabilitatea comercială. Companii private precum Mistral din Franța arată că o piață europeană robustă ar putea fi catalizată și i s-ar putea oferi un șanț defensiv prin acțiuni strategice coordonate. Singapore a demonstrat, de asemenea, potențialul unor parteneriate public-private eficiente – deși nu încă la scară largă – iar alte modele de succes au apărut în sectoarele semiconductorilor din Japonia și SUA.
Având în vedere avantajul de prim venit al operatorilor existenți din SUA, orice inițiativă europeană va necesita un sprijin public semnificativ. Dar un astfel de sprijin nu trebuie să vină exclusiv prin finanțare directă. Poate lua și forma accesului la resurse publice de calcul, a avantajelor fiscale legate de angajamente de interes public, a accesului preferențial la seturi de date guvernamentale indisponibile firmelor americane și a angajamentelor de achiziție de la instituțiile publice.
Mai mult, cererea pieței poate fi stimulată în continuare prin măsuri specifice. De exemplu, inițiativa UE „Campionii IA”, care se concentrează pe aplicații industriale de mare valoare, ar putea servi drept un catalizator puternic odată ce un consorțiu european este pregătit să furnizeze tehnologia necesară.
Argumentele strategice și economice pentru dezvoltarea unei alternative la IA din SUA și China sunt convingătoare. Însă o inițiativă europeană de IA public-privată, cu orientare comercială, ar trebui să facă mai mult decât să servească obiectivelor de politică industrială și securitate; aceasta trebuie să reflecte și cultura și valorile puterilor medii ale continentului. Modelele de IA dezvoltate în America proiectează din ce în ce mai mult o viziune asupra lumii centrată pe SUA – una care se abate rapid și poate irevocabil de cea a Europei. Este timpul ca țările europene să își traseze propriul curs.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
