Inteligența Artificială va intra în școli. Ce va urma?
Teodor Ionescu
05.10.2024
Vrem sau nu vrem ca Inteligența Artificială să intre în școlile noastre? Sau, întrebarea mai exactă, o putem opri? Sălile de clasă au devenit deja un câmp de bătălie pe acest subiect. Un articol de opinie publicat de ”The Hill”, discută această provocare.
Pe de o parte, există tot mai multe voci care arată că viitorul este imposibil fără IA, asociată acum cu principalele platforme de internet.
Bill Gates, și nu numai el, anunță optimist viitorul IA în formarea educațională a viitorului.
Pe de altă parte, educatorii și specialiștii în pedagogie încearcă să reziste nu doar împotriva intrării IA în clase, ci încearcă să scoată tehnologia digitală din școli. În SUA, tot mai multe școli impun interdicții ca elevii să aibă smartphone-urile cu ei în timpul orelor.
Suedia, altădată vârf de lance a digitalizării sistemului educațional, a schimbat direcția. Orice formă de educație folosind instrumente IT a fost interzisă în învățământul preșcolar.
Iar motivul acestei repoziționări este simplu: internetul în școli nu a dus la o creștere a gradului de educație ci din contra.
Conform National Center for Education Statistics, un program al Departamentului de Educație din SUA, conectivitatea internet în școlile americane ajunsese în 2005 la un grad de 94%.
Însă a fost pozitivă pentru studenți această conectare? Tot statisticile spun că nu.
În ceea ce privește lectura, scorurile elevilor americani au scăzut de la 504, în 2000, la 495 în 2003 și 489 în 2006. La matematică, scorurile elevilor americani au scăzut de la 493, în 2000, la 483 în 2003 și 474 în anul 2006. La științe, scorurile au scăzut de la 499 în 2000, la 489 în 2006.
Deci nicio îmbunătățire adusă de generalizarea internetului în școli.
Însă după epoca internetului a apărut epoca smartphone-urilor. Acestea au fost lansate în 2007 și, până în 2015, majoritatea adolescenților au avut accces la unul. Efectul a fost un acces mult mai rapid și mai eficient la resursele internetului.
Însă acest lucru nu numai că nu a oprit, dar nici nu a încetinit declinul capacității elevilor de a învăța mai bine și mai eficient.
Ca lucrurile să fie și mai complicate, revoluția tehnologică a dus la o veritabilă ”pandemie” de ADHD. Numărul copiilor și adolescenților diagnosticați cu ADHD între 1997 și 2016 a crescut de la 6,9%, la 10,2%.
Într-o conferință din 1979, teoreticianul media, Marshall McLuhan, a popularizat o vorbă a părintelui iezuit John Culkin: ”Suntem ceea ce posedăm”. Acesta mai spunea că ”noi ne formăm propriile instrumente, dar apoi instrumentele noastre ajung să ne formeze pe noi”. Nimic mai neadevărat ca ceea ce trăim în epoca internetului.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
