Cristina Danilov: Tiktok-ul, arma cu două tăișuri
Cristina Danilov, psiholog si scriitor de renume internațional
10.02.2025
Cu toții știm că stresul a devenit o componentă inevitabilă a vieții cotidiene. Indiferent că este generat de responsabilități profesionale, probleme personale sau presiuni sociale, stresul poate avea un impact semnificativ asupra sănătății noastre fizice și psihice. Pentru a face față acestor provocări, oamenii dezvoltă diverse mecanisme de coping, strategii care ajută la gestionarea și reducerea impactului negativ al stresului asupra organismului și minții. TikTok, una dintre cele mai populare platforme ale momentului, a dat naștere unui adevărat trend legat de coping mechanism.
Un astfel de coping mechanism este ASMR (Autonomous Sensory Meridian Response), un fenomen senzorial care produce o senzație de furnicături plăcute în zona scalpului, a gâtului și a spatelui, ca răspuns la anumiți stimuli audio sau vizuali. Aceste videoclipuri, care unora le par ridicole, au devenit extrem de populare pe platforme precum TikTok și YouTube, fiind folosite ca o metodă de relaxare și reducere a anxietății. Printre cele mai populare tipuri de conținut ASMR se numără video-urile cu sunete șoptite, atingerea anumitor obiecte care foșnesc plăcut, zgomotele ritmice, sunete din natură. Acești stimuli activează sistemul nervos parasimpatic, inducând o stare de calm și favorizând somnul odihnitor. Mulți apelează la ASMR pentru a-și gestiona stresul cotidian. De exemplu, studenții care se confruntă cu anxietatea înainte de examene sau persoanele care au dificultăți în a adormi folosesc videoclipurile ASMR pentru a se relaxa. Unii utilizatori susțin că această tehnică îi ajută să reducă atacurile de panică, să diminueze simptomele insomniei și să-și îmbunătățească concentrarea. O întrebare care se ridică e dacă ASMR reprezintă în sine o soluție medicală pentru problemele de sănătate mintală. Studiile au arătat că acest mecanism poate avea efecte benefice asupra nivelului de cortizol, care este hormonul stresului, ajutând la reducerea tensiunii și promovarea unei stări generale de bine. De aceea, mulți terapeuți recomandă acest tip de conținut ca parte a unei rutine de relaxare.Așa cum am spus, pe youtube și pe TikTok se găsesc numeroase videoclipuri ASMR care pot ajuta unei persoane ce manifestă stres și anxietate, dar și în situațiile menționate anterior.
Am menționat încă de la început un mecanism de coping care dă rezultate, însă, nu toate mecanismele de coping sunt benefice, cum ar fi cele maladaptative. Acestea sunt comportamente și obiceiuri care oferă o ameliorare temporară a stresului, dar care, în timp, pot deveni dăunătoare, pot duce la probleme mai mari, inclusiv dependențe, deteriorarea relațiilor interpersonale și agravarea sănătății mentale. Printre cele mai comune mecanisme maladaptative se numără procrastinarea, mâncatul emoțional, binge-watching și utilizarea excesivă a rețelelor sociale, consumul excesiv de alcool și substanțe, cumpărăturile impulsive, automutilarea. Sunt sute de mii de astfel de videoclipuri pe TikTok care au ca subiect aceste mecanisme maladaptative. Comportamentele alimentare nocive – de pildă, a mânca în timp record două torturi mari, sub pretextul că dulciurile sau mâncatul te eliberează de stres, pot duce la probleme grave de sănătate, dependență, pot accentua mai puternic sentimentele de frustrare sau vinovăție pe care persoana le are. Mâncatul excesiv , de ”scenă” nu rezolvă problema emoțională a subiectului, oricare ar fi ea, ci amplifică ridicolul. Prin procrastinare, adică amânarea executării unei sarcini, se evită responsabilitățile și se amână sarcini importante, care, pentru moment, ar putea oferi cuiva o ușurare, azi nu fac nimic, mâine nu fac nimic, dar să ne gândim ce se întâmplă atunci când lucrurile sunt mereu amânate. Apare supraglomerarea, acumularea stresului, fiindcă lucrurile nu pot fi amanate la infinit, de asemenea, persoanele care recurg la procrastinare ajung adesea să se confrunte cu un sentiment crescut de anxietate și lipsă de control asupra vieții lor. Unde e supraaglomerare, poate apărea burnout-ul, epuizarea psihică.
Deși serialele și talkshow-urile, ca și rețelele sociale pot oferi o formă de escapism, consumul excesiv poate duce nu doar la dependență, ci și la oboseală mentală cronică. Multe persoane se plâng de insomnii după ce au petrecut ore bune urmărind reels-uri pe internet până noaptea târziu cu scopul de a se elibera de stresul, să spunem, generat de serviciu. Despre acest pericol oferit de utilizarea în exces a rețelelor de socializare, am mai scris referindu-mă la un amplu studiu pe care l-a afectuat psihologul american Johnattan Haydt. Haydt, ale cărui conferințe se pot viziona și pe internet, trăgea un semnal de alarmă cu privire la efectul nociv pe care îl pot avea acestea asupra generației tinere – deteriorarea atenției, a concentrării, lipsa viziunii privind propria viață, apariția depresiei etc. De asemenea, compararea constantă cu alți utilizatori pe platforme precum Instagram sau TikTok, mai ales a femeilor cu alte femei privind înfățișarea sau luxul în care se prezintă pe rețelele de socializare, poate amplifica sentimentele de inadecvare și anxietate socială. Toate acestea sunt provocate de ceea ce numim binge-watching. Recent, s-a luat în discuție pericolul noii provocări, ca să-i spunem astfel, de pe aceste platforme cărora îi cad pradă mulți adolescenți și copii: consumul în exces al paracetamolului. Scopul este, aș spune, nebunesc: care dintre cei care îngurgitează zeci de astfel de pastile rezistă fără a fi spitalizat. Ne e greu să credem că după ce ai consumat o asemenea cantitate, unii consumă și zeci de pastile, poți scăpa, fără a avea serioase leziuni ale organelor sau probleme grave de sănătate care pot dura o viață. Unii pot ajunge la deces dacă nu se intervine la timp și corespunzător. Genul acesta de provocări care privesc automutilarea sunt extrem de periculoase. Dintre comportamentele cibernetice care duc la efecte adverse, cele mai evidente sunt gregaritatea, mimetismul și auto-sacrificiul , așa cum a fost formulat de antropologul Rene Girard. Dincolo de impactul lor bine identificat asupra sănătății fizice a oamenilor, aceste proiecții pesimiste afectează și bunăstarea psihologică a unui număr tot mai mare de oameni. Să luăm ca exemplu acele meme-uri care arată catastrofe ale naturii. Mai mulți termeni descriu aceste efecte asupra sănătății mintale a utilizatorilor de internet care au preocupări legate de climă și urmăresc constant aceste meme-uri: vorbim de doliu ecologic, solastagie – mai ales la cei care empatizează cu ideea conform căreia Pământul este casa lor, anxietate climatică. Aceasta din urmă e definit ca o frică cronică de catastrofă de mediu. Unii psihiatri o aseamănă cu o traumă anticipată sau cu tulburarea de stres posttraumatic.
Mă veți întreba, poate, cu ce putem combate astfel de mecanisme de coping maladaptative. Aș răspunde: nu prin desființarea rețelelor de socializare și a TikTok-ului, ci prin educație. Educația ar putea diminua pe scară largă aceste provocări, prin conștientizarea copilului sau adolescentului că ele nu pot conduce decât spre dezastru și îi pot afecta sănatatea. Pe de o parte, educația, dacă este făcută corespunzător, va imprima unui tânăr o stimă de sine bună care nu-i va permite să apeleze la gesturi extreme pentru a-și etala gratuit aptitudinile sau curajul, ca în cazul consumului excesiv de paracetamol. Un om cu o stimă bună de sine nu va dori să demonstreze cuiva că înghițind cincizeci de pastile e capabil de ceva măreț. Pe de altă parte, copilul trebuie educat astfel încât să înțeleagă încă de la o vârstă fragedă că sunt situații care îi pot pune viața în pericol și dialogurile cu părinții ar trebui să atingă aceste subiecte sensibile. Ca să nu mai vorbim de prevenția care ar trebui făcută în școli și care, la noi, se face doar atunci când deja se înregistrează victime.
Pe de altă parte, există și utilizatori TikTok care promovează mecanisme de coping sănătoase, împărtășind sfaturi despre gestionarea stresului, exerciții de mindfulness sau tehnici de organizare a timpului, diverse rețete etc. Sunt mulți tineri care împărtășesc altora din abilitățile lor, din creațiile lor, deci, după cum vedem, TikTok nu e doar o platformă de divertisment ieftin, ci și un spațiu educațional în care se discută deschis despre timpul liber și sănătatea mintală și modalități de a o îmbunătăți.
Anterior aminteam de ASMR, pe lângă aceasta există și alte mecanisme de coping foarte populare pe TikTok. Mulți utilizatori postează videoclipuri despre cum țin un jurnal zilnic pentru a-și exprima emoțiile și gândurile. Această practică numită jurnalizare, ajută la organizarea minții și la procesarea emoțiilor într-un mod sănătos. Personal, o recomand. „Hot Girl Walk” este, de asemenea, un trend popular în care oamenii fac plimbări lungi în aer liber, ascultând muzică motivațională sau podcasturi. E o provocare care aduce multe beneficii, pentru sănătate -mersul pe jos, în natură, și pentru dezvoltare personală – informare, recreere prin muzică, meditație. Desenatul sau modelajul sunt promovate ca metode de coping eficiente pentru reducerea stresului și stimularea creativității. Exercițiile de respirație și meditație orientală ghidează utilizatorii prin tehnici simple de respirație pentru reducerea anxietății și relaxare. După cum vedem, TikTok-ul are și valențe pozitive.
Uneori, utilizatorii glumesc despre obiceiurile lor nesănătoase, cum ar fi binge-watching-ul serialelor sau consumul excesiv de fast food. Acest tip de conținut, la modă printre utilizatorii de TikTok, ajută la conștientizarea de către aceștia a comportamentelor lor negative care ar putea fi nu doar îmbunătățite, ci și schimbate radical. Ironia este un mecanism de coping des întâlnit, care permite utilizatorilor să facă față stresului și anxietății prin reinterpretarea situațiilor dificile într-un mod mai ușor de gestionat. Folosirea ironiei poate ajuta la reducerea intensității emoționale a unei experiențe negative și poate oferi o formă de distanțare față de probleme. Desigur, ea este prezentă și pe TikTok. Să dăm un exemplu. ”Ești funy! ”Da, am fost părăsită de mamă la 3 ani și n-am avut niciodată tată!” , Prin aceasta, persoană dorește, printr-un răspuns care nu are legătură cu complimentul primit, să-și împărtășească suferința celorlalți, o suferință care nu a făcut-o însă, în toți acești ani în care a crescut fără părinți, să-și piardă modul său amuzant și simpatic de a fi și nici simțul umorului. Acest gen de răspuns inadecvat în context, care are, la prima vedere, forma unei glume, reduce intensitatea emoțională a experienței sale triste de viață. Pe TikTok și alte platforme sociale, ironia este utilizată pentru a comenta despre stresul cotidian, sănătatea mentală sau dificultățile personale într-un mod ce combină umorul cu realitatea. De exemplu, utilizatorii postează videoclipuri în care își ironizează propriile obiceiuri nesănătoase, cum ar fi procrastinarea, spunând lucruri precum “Încă o sesiune de procrastinare? Of, aceeași ruginită metodă de a-mi gestiona stresul!” Acest tip de conținut nu doar că strârnește zâmbete, dar arată că e loc și pentru o schimbare, iar comunitatea e astfel invitată să ofere sfaturi pentru ca respectiva persoană să poată corija obiceiurile nesănătoase de trai.
Ca și concluzie: coping mechanism-ul joacă un rol important în menținerea echilibrului emoțional și în gestionarea stresului cotidian. În același timp, cultura digitală și platformele sociale precum TikTok au schimbat modul în care tinerii abordează acest subiect, creând o comunitate în care experiențele legate de stres sunt împărtășite printr-un amestec de umor, autoironie și conștientizare. Desigur, nu trebuie ignorat că totul trebuie consumat cu măsură și că dincolo de ecranul smartphone-urilor există viață, natură, relații de familie și dragoste, prieteni și colegi, experiențe profesionale, studiu, elemente care dau sens cu adevărat existenței noastre.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
