Capitalismul de azi se prăbușește pentru că e „prea comunist”
Daniel George
18.06.2024
Marea problemă a economiei mondiale este aceea că sistemele sunt conduse tot mai centralizat, puterea de decizie se concentrează în tot mai puține mâini. Un mare economist prevestește prăbușirea globală. Nu seamănă cu agonia comunismului?
Aceasta este cea mai semnificativă realitate a imaginii mondiale de acum: dorințele clasei managerilor merg într-o direcție, în timp ce dinamica actuală a economiei și a politicii merg în direcția opusă.
„Managerii doresc ca ei să conducă sistemele într-un mod cât mai centralizat, astfel încât deciziile de sus în jos să fie predominante în cea mai mare măsură posibilă. Dar sistemele înseși se defectează și încearcă să se reorganizeze la scară mai mică. Tensiunea implicată este explozivă”, scrie James Howard Kunstler pe site-ul Daily Reckoning, într-un articol intitulat „Se va prăbuși Deep State-ul?”.
James Howard Kunstler este cunoscut în special pentru cartea sa din 2005 The Long Emergency, care a prezis criza financiară și implicațiile problemelor de vârf din industria petrolului. Cartea sa din 1993, The Geography of Nowhere, despre decăderea suburbiei americane, este o lucrare de referință pentru studenții la arhitectură și urbanism. A fost urmată de o continuare, Home from Nowhere, și de o lucrare însoțitoare numită The City in Mind. Kunstler este, de asemenea, autorul a 10 romane, inclusiv cea mai recentă carte a sa, World Made by Hand, în care acțiunea se petrece în viitor, în America erei post-petrol,
James Howard Kunstler reiterează un principiu de bază care conduce acest moment din istorie. Tot ce este organizat la scară gigantică se îndreaptă spre eșec: marile guverne, companiile gigantice, firmele uriașe de investiții de capital, transportul maritim global, producția de energie, vânzările cu amănuntul în lanț, automobilele în masă, electricitatea mare, mare medicină, mare educație, tot ce este mare.
Toate aceste mega-entități se îndreaptă către eșec în timp ce politicienii și economiștii fac planuri bazate pe consolidarea lor, într-un mega-sistem super-gigantic care ar urma să funcționeze impecabil prin „magie informatică”.
Eșecurile fiecărui sistem gigant vor amplifica și ramifica defecțiunile din toate celelalte sisteme. Este axiomatic. De exemplu, eșecurile fantastice din învățământul superior, de acum expuse, în mare parte din cauza înfrângerii marxiste a excelenței, vor implanta o generație de incompetenți în toate ierarhiile de management.
Acest lucru va duce la o matrice insidioasă de luare a deciziilor proaste. Principiul Pareto 80-20 se va asigura că 80% din toată energia instituțională se va concentra pe susținerea instituțiilor care au eșuat prin decizii proaste, care se adaugă la modele de afaceri stricate (în timp ce 20% sunt implicate în realizarea efectivă a deciziilor proaste ca politică).
Principiul Pareto este un concept potrivit căruia 80% din consecințe provin din 20% din cauze, afirmând o relație inegală între intrări și ieșiri. Numit după economistul Vilfredo Pareto, acest principiu servește ca o reamintire generală că relația dintre intrări și ieșiri nu este echilibrată.
Dinamica reală a afacerilor și a interacțiunilor umane contează mai mult decât dorințele grandioase ale mega-managerilor. Ei își pot dori controlul maxim asupra a tot ceea ce își doresc, dar istoria duce lumea în altă direcție.
Sistemele falimentare din industria alimentară, pharma, educație și comerț se vor auto-reorganiza într-o nouă ordine, după o perioadă de dezordine incomodă, care poate fi caracterizată chiar ca un dezastru epic. „Sper să apuci vremea în care vei vedea cum funcționează acea ordine”, îi transmite Kunstler cititorului.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
