Sunt „valorile” Uniunii Europene cele ale teoriei woke?
Bogdan Alexandru Duca, analist politic
11.05.2026
Valorile Uniunii Europene (UE) sunt stabilite la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (Tratatul UE): respectarea demnității umane, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparținând minorităților. Printre altele, pe baza acestei prevederi, Comisia Europeană a intentat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Ungariei la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) la 19 decembrie 2022. Iar acest lucru a dus la evoluții grave, atrage atenția The Hungarian Conservative.
Comisia Europeană a fost susținută în aceste proceduri de 16 state membre. Legislația maghiară contestată interzice expunerea copiilor la conținuturi care normalizează anumite practici, cum ar fi transgenderismul, schimbarea de sex sau homosexualitatea.
Astfel, conform articolului 6/A din Legea privind protecția copiilor: „pentru… a asigura protecția drepturilor copiilor, se interzice punerea la dispoziția [lor] următoarelor materiale: pornografia, precum și conținutul care prezintă sexualitatea în scopuri proprii sau care promovează sau prezintă abaterea de la identitatea de sine corespunzătoare sexului atribuit la naștere, schimbarea de sex sau homosexualitatea.” Alte legi maghiare conțin prevederi similare, în special Legea privind serviciile media, Legea privind publicitatea comercială și Legea privind învățământul public.
CJUE a considerat aceste prevederi contrare dreptului UE în hotărârea sa din 21 aprilie 2026, pronunțată în Plen, adică în cea mai solemnă formațiune a Curții. Prin urmare, această hotărâre are implicații juridice semnificative, inclusiv viitoare, și ridică cel puțin două probleme majore. Prima se referă la relația dintre dreptul UE și dreptul național, inclusiv dreptul constituțional; a doua se referă la interpretarea discutabilă a valorilor UE de către judecători. Această evoluție oferă, de asemenea, o perspectivă asupra relației dintre instituțiile UE și viitorul guvern maghiar condus de Péter Magyar.
Ignorarea identității naționale și constituționale maghiare
În fața Curții, Ungaria a susținut că legislația sa se bazează pe identitatea sa națională și constituțională. Într-adevăr, articolul XVI § 1 din Legea fundamentală a Ungariei protejează „dreptul copiilor la auto-identitate în funcție de sexul lor la naștere și asigură educația conform sistemului de valori bazat pe identitatea constituțională și cultura creștină a țării noastre”. În acest sens, articolul 4 alineatul (2) din Tratatul UE prevede că „Uniunea respectă egalitatea statelor membre în fața tratatelor, precum și identitățile lor naționale, inerente structurilor lor fundamentale, politice și constituționale”. CJUE a respins argumentul guvernului maghiar, afirmând că „articolul 4 alineatul (2) din TUE protejează doar o viziune asupra identităților naționale… care este conformă cu valorile [UE]” (§ 562).
Aceste valori ale UE sunt generale, chiar abstracte, însă CJUE deduce consecințe juridice concrete din ele. Chiar, pentru prima dată, le-a ridicat la rang de temei juridic autonom pentru revizuirea compatibilității legislației naționale cu dreptul UE. Prin urmare, aceste valori singure îi pot determina pe judecătorii europeni să declare legislația națională contrară TUE.
Această evoluție a jurisprudenței a fost departe de a fi evidentă. În primul rând, alte prevederi ale dreptului UE ar fi fost suficiente pentru a concluziona că legislația maghiară era incompatibilă cu dreptul UE. Prin urmare, nu a fost necesar să se dezvolte o linie separată de raționament bazată pe valorile UE pentru a condamna legislația maghiară. În al doilea rând, o „valoare” se referă de obicei la o sursă de inspirație sau la un obiectiv de atins. Aceasta diferă de un principiu, care este obligatoriu ca normă juridică.
Prin dezvoltarea unui raționament bazat pe valorile UE, judecătorii europeni transmit un mesaj în întreaga Europă. CJUE se impune ca gardian al acestor valori morale, pe care le interpretează și le poate utiliza pentru a evalua legile și constituțiile naționale. Nu este doar o instanță, ci exercită o formă de autoritate supraconstituțională și morală. Curtea își acordă puterea de a judeca orice legislație bazată pe o alegere de valori – adică o alegere politică.
O hotărâre și un limbaj bazate pe ideologia Woke
Conform hotărârii în cauza Comisia Europeană vs. Ungaria, legislația maghiară „duce la stigmatizarea și marginalizarea persoanelor non-cisgender sau non-heterosexuale, exclusiv pe motivul identității lor de gen sau al orientării lor sexuale”, ceea ce „echivalează cu stabilirea, menținerea sau consolidarea «invizibilității» sociale a unor membri ai societății” (§§ 554–555). Aceasta este prima dată când CJUE a folosit o astfel de terminologie „woke”, chiar dacă nu are temei juridic. Majoritatea, normalitatea și natura devin astfel categorii printre altele, creând echivalențe false.
CJUE obligă astfel statele membre să permită conținut care normalizează în rândul copiilor transgenderismul, schimbarea de sex și homosexualitatea, pe baza valorilor UE. O astfel de hotărâre „woke”, dacă ar fi fost publicată înainte de alegerile parlamentare maghiare, ar fi favorizat probabil campania electorală a lui Viktor Orbán. Deși acestea sunt ultimele zile ale mandatului său de prim-ministru, el a precizat clar că guvernul său nu va respecta această hotărâre CJUE.
Succesorul său, Péter Magyar, intenționează în schimb să o respecte. El intenționează să abroge legislația contestată și să „creeze o țară în care nimeni nu este stigmatizat pentru că iubește diferit sau iubește într-un mod diferit față de majoritatea”. Copiii maghiari nu vor mai beneficia de protecție juridică împotriva propagandei „woke” și ar putea fi expuși acelorași lecturi și spectacole ca în anumite școli publice și biblioteci europene.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
