Franța și-a „ipotecat suveranitatea” prin presupusa corupție a lui Sarkozy
Daniel George
07.01.2025
Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy este judecat, acuzat că a permis Libiei să îi finanțeze campania prezidențială din 2007.
Un proces crucial a fost deschis la Paris luni, 6 ianuarie, pentru fostul președinte francez Nicolas Sarkozy, cu privire la posibila finanțare a campaniei sale prezidențiale din 2007 de către dictatorul libian Muammar Gaddafi. Aventura se prelungește de aproape 14 ani, cu zvonuri și scene de teatru, scrie Hélène de Lauzun în site-ul The European Conservative.
Hélène de Lauzun a predat literatura și civilizația franceză la Harvard și a primit un doctorat în istorie la Sorbona. Este autoarea cărții Histoire de l’Autriche (Perrin, 2021).
Nicolas Sarkozy nu stă bine deloc – fiind condamnat de câteva luni, în primă instanță și apoi în apel, în multiple dosare de corupție.
Afacerea a început în 2011, chiar înainte de căderea lui Muammar Gaddafi. În martie 2011, primul zvon provenit de la o agenție de presă libiană a anunțat că regimul libian va dezvălui în curând un „secret care ar putea pune în pericol cariera politică a șefului statului francez”. La scurt timp după aceea, fiul lui Gaddafi, Saïf al-Islam, a făcut o declarație într-un interviu prin care i-a cerut lui Nicolas Sarkozy „să returneze banii poporului libian”. Apoi, însuși Muammar Gaddafi a declarat, într-un interviu acordat cotidianului Le Figaro, că „mulțumită nouă a ajuns președinte, noi i-am oferit fondurile”.
Această serie de declarații din Libia a fost completată ulterior de dezvăluiri făcute de ziarul de investigații Mediapart, care a publicat o „notă” scrisă în arabă în decembrie 2006, în care fostul șef al serviciilor de informații externe ale Libiei menționa un „acord de principiu” care „susține campania electorală a candidatului Sarkozy”, în valoare de 50 de milioane de euro. La acea vreme, Nicolas Sarkozy, care candida pentru alegerile prezidențiale din 2012, a depus o plângere împotriva Mediapart, acuzând-o că acuzația este falsă. A urmat o anchetă lungă, care a culminat cu respingerea cazului Mediapart. Autorul notei a confirmat conținutul acesteia.
Ancheta condusă de Procuratura Financiară Națională a durat aproape 10 ani și a culminat în 2023 cu 13 suspecți aduși în judecată, printre care Nicolas Sarkozy și trei dintre foștii săi miniștri — Claude Guéant, Brice Hortefeux și Éric Woerth.
Fostul președinte trăiește mari frământări. De câteva luni, relația sa cu președintele Emmanuel Macron s-a deteriorat. Actualul șef al statului ar încerca să se distanțeze de o persoană cu probleme de încălcare a legii. Sarkozy nu se mai poate lăuda că este consilierul privilegiat al actualului președinte.
De câțiva ani, Macron se arată sceptic cu privire la rolul Franței în evenimentele din Libia, din anul 2011, când Gaddafi a fost ucis. Procesul lui Sarkozy nu poate decât să întărească atitudinea și intenția lui Macron de a construi o barieră solidă între el și predecesorul său.
În urmă cu trei săptămâni, Sarkozy a fost condamnat definitiv în apel la un an de închisoare pentru corupție, într-un dosar de interceptări telefonice, pedeapsă pe care trebuie să o execute cu o brățară electronică. Drept urmare, nu se mai prezintă în instanță cu dosar curat, ceea ce este o premieră pentru un fost președinte. Sarkozy ar putea fi, de asemenea, primul șef de stat de la mareșalul Philippe Pétain căruia i se retrage ordinul de merit al Legiunii de Onoare. Pétain a condus guvernul care a colaborat cu naziștii în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
