Vino, Doamne, să vezi ce-a mai rămas din oameni…
A venit primăvara și natura abundă de frumusețe, însă beneficiarii direcți – oamenii – par să rămână mulți, orbi și surzi la spectacolul vieții.
Georgiana Arsene
O lume cu tot mai puțini oameni. Așa pare că se prezintă societatea la momentul de față. Și nu e cazul să vorbim despre, Doamne ferește, pierderi de vieți omenești, catastrofe sau mai știu eu ce. Pentru că, din fericire, nu este cazul.
Și, cu toate acestea, vedem în jurul nostru oameni care par că și-au pierdut bucuria de a trăi. Merg cu capul în jos, afundați în mirajul oferit de ecranele telefoanelor, se deconectează de la ce e în jur înfundându-și urechile cu zgomotul din căști, sunt absenți și supraviețuiesc. Nici o urmă de voioșie, de viață, de bucurie că a venit primăvara, că natura renaște. Nimic.
Priviri goale, în cel mai fericit caz și pline cu răutate în scenariul cel mai pesimist. Nu generalizez, desigur, dar aceste două categorii ajung să fie tot mai prezente.
Oameni față de care ne deschidem sufletul ajung să se transforme în dușmanii noștri. Se pretează la lucruri de neimaginat, dovedind că puseseră de mult la cale un plan pentru a face rău.
Eu nu sunt de acord cu Edgar Poe care spunea că oamenii ajung să fie ticăloși pe nesimțite. Eu cred, dimpotrivă, că o natură ticăloasă se manifestă oricând, în orice împrejurare, cu oricine. Este înfrânată doar de controlul oportunist, dar și asta numai aparent.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Mai multe povestiri
Un comentariu la „Vino, Doamne, să vezi ce-a mai rămas din oameni…”
Lasă un răspuns
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
…cu natura nu te pui
Omul înaintea naturii niciodată doar admirație pasiune frumusețe și sănătate !