Vedere din Delhi: UE – replică slabă la gambitul lui Trump din Groenlanda
Daniel George
22.01.2025
Tacticile de agresiune ale președintelui ales în calitate de lider al celei mai importante puteri din lume trimit inevitabil semnale îngrijorătoare pe tot globul, scrie Kanval Sibal pe site-ul RT.com.
Kanval Sibal este fost secretar de externe în Guvernul Indiei, ambasador al Indiei în Turcia, Egipt, Franța și Rusia.
Chiar înainte de a deveni președinte, Donald Trump a provocat consternare cu diplomația sa idiosincratică. El a pus la îndoială de mai multe ori independența Canadei, susținând că ar fi mai bine dacă aceasta ar deveni al 51-lea stat american. L-a umilit pe Justin Trudeau referindu-se la premierul canadian ca fiind guvernatorul Canadei. Trump a emis, de asemenea, o hartă care arată Canada ca parte a SUA. Este gata să folosească forța economică pentru a-și atinge obiectivele, după cum a și declarat.
Trump a revendicat și Groenlanda, argumentând că Statele Unite au nevoie de acest teritoriu danez din motive de securitate. Punând la îndoială proprietatea legală a Danemarcei asupra Groenlandei, noul președinte SUA a amenințat că va lua Groenlanda cu forța, dacă va fi necesar. Fiul lui Trump a vizitat Groenlanda, probabil ca parte a acestei misiuni de preluare, pe care ambasadorul SUA în Danemarca a fost, de asemenea, mandatat să o urmeze.
Dorința de a exploata petrol, litiu și alte resurse existente în Groenlanda reflectă o absență a preocupărilor de mediu cu privire la daunele care ar fi cauzate ecologiei curate și fragile a teritoriului.
Președintele american a revendicat și Canalul Panama, finalizat de SUA în 1914 și transferat suveranității panameze în decembrie 1999. Motivul invocat – chinezii au preluat controlul asupra administrației căii navigabile și au impus costuri mari de tranzit. Navele americane suportă aceste costuri.
Răspunsul Europei la revendicările teritoriale ale lui Trump asupra Groenlandei, un teritoriu danez, reflectă dependența sa de SUA în probleme de securitate. Această depepndență a determinat Europa să își limiteze marja de manevră față de Washington DC. Abordarea Bruxelles-ului este defensivă, subordonată, este o încercare de a temporiza, de a evita o confruntare. Europenii nu au condamnat pretențiile teritoriale ale președintelui SUA.
Prim-ministrul Danemarcei recunoaște preocupările de securitate ale SUA, cancelarul Scholz face o declarație banală, în sensul că „inviolabilitatea frontierelor se aplică tuturor”. Ministrul francez de externe Barrot a evitat să menționeze numele SUA, remarcând în același timp că UE „nu va lăsa alte națiuni ale lumii să-și atace granițele suverane, oricine ar fi ele”.
Comisia Europeană a refuzat să „intre în detalii” atunci când i s-a cerut să comenteze afirmațiile lui Trump. Ursula von der Leyen, șeful Comisiei Europene, și Antonia Costa, șefa Consiliului European, au declarat evaziv că „UE va proteja întotdeauna cetățenii noștri și integritatea democrațiilor și libertăților noastre” și, destul de inutil, că „noi așteptăm cu nerăbdare un angajament pozitiv cu viitoarea administrație americană, bazat pe valorile noastre comune și interesele comune. Într-o lume dificilă, Europa și SUA sunt mai puternice împreună.”
Contrastul dintre pozițiile UE cu privire la Rusia în Ucraina și cele privind potențialul SUA cucerirea Groenlandei expune deriva geopolitică și slăbiciunea Europei.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
