0 4 minute 2 săptămâni

Daniel George

29.05.2025

În loc să încerce să acorde prioritate descurajării Chinei în detrimentul Rusiei, administrația Trump ar trebui să ia în considerare reducerea tensiunilor cu ambele puteri, scrie Lyle J. Goldstein în site-ul National Interest.

Lyle Goldstein este Directorul Departamentului de Implicare în Asia la DefensePrioritiesEl este și Director al Inițiativei China și Senior Fellow la Institutul Watson pentru Afaceri Internaționale și Publice de la Universitatea Brown.

Regretatul om de stat Henry Kissinger este faimos pentru diplomația sa secretă care a dus la vizita președintelui Richard Nixon la Beijing în 1972. Reapropierea dintre SUA și China avea să înflorească în următorul deceniu, ducând la deschiderea relațiilor diplomatice oficiale în 1979.

Diplomația lui Kissinger nu numai că a contribuit la adâncirea decalajului tot mai mare dintre China și URSS, dar a reușit și să aducă un echilibru favorabil de putere, facilitând provocarea aspră, timp de de două decenii, a Beijingului la adresa flancului estic al Uniunii Sovietice.

Astăzi, mulți strategi de la Washington vorbesc despre manevra diplomatică iscusită a lui Kissinger. Susținătorii administrației speră că Donald Trump poate orchestra un așa-numit „Kissinger inversat”, atrăgând Rusia departe de China.

Întrebat explicit despre această posibilitate, secretarul de stat Marco Rubio a spus că nu este sigur că Statele Unite vor „reuși să desprindă complet Rusia de o relație cu chinezii”. Rubio a continuat spunând că este îngrijorat de „două puteri nucleare aliniate împotriva SUA” și a observat că „rușii au devenit din ce în ce mai dependenți de chinezi, iar acesta nu este un rezultat bun”.

Această abordare are nenumărate probleme, nu în ultimul rând în ceea ce privește fezabilitatea sa pe termen lung. O strategie mai solidă ar fi adoptarea unui „dublu Kissinger”, îmbunătățind simultan relațiile atât cu Moscova, cât și cu Beijingul.

Desigur, cei doi giganți eurasiatici au construit o relație destul de durabilă și cuprinzătoare în ultimele trei decenii. Acest parteneriat ar putea fi numit o „cvasi-alianță”, prezentând anumite caracteristici de coordonare strategică, dar fiind departe de a fi o alianță formală. China și Rusia au continuat exercițiile militare comune, dar acestea nu sunt de mare amploare și nici nu au căutat să dezvolte structuri de comandă comune.

Astăzi, un „dublu Kissinger” este nu doar posibil, ci și imperativ. Administrația Trump ar trebui, chiar și în timp ce lucrează la „resetarea” diplomației cu Rusia, să accelerezeeforturile diplomatice de îmbunătățire a relațiilor cu China. Moscova și Beijingul sunt cunoscute pentru obiectivul comun al multipolarității, încă de la summit-urile din anii 1990. Ambele națiuni au semnalat dorința de a lucra într-un mod mai pragmatic, mai puțin ideologic, cu Washingtonul.

O strategie „dublu Kissinger” ar putea ajuta la instaurarea unei noi ordini mondiale, mai stabile. Progresul în cadrul unei astfel de ordini poate fi imaginat pe numeroase fronturi, inclusiv controlul armelor nucleare, neproliferarea și securitatea regională. Per total, această abordare ar permite o scădere mult necesară a tensiunilor globale, permițând o revenire adecvată la concentrarea asupra provocărilor economice și de mediu.

Abonați-vă la canalul nostru de Telegramhttps://t.me/nymagazinromania

Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România

Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previzualizare articole