Și Europa se îngroapă în datorii, nu numai America
Daniel George
02.08.2024
Există multe motive pentru care contribuabilii europeni să fie îngrijorați. Unul dintre ele este că nivelul datoriei de pe întreg continentul refuză să scadă. Șase țări au un raport datorie/PIB de peste 100% – în ciuda perioadelor economice relativ bune din ultima perioadă, scrie Sven R Larson în publicația The European Conservative.
Sven R Larson, Ph.D., este analist economic. A lucrat ca economist personal pentru grupuri de analiză și în calitate de consilier pentru campanii politice. Este autorul mai multor lucrări și cărți academice. Scrierile sale se concentrează asupra statului bunăstării, a modului în care acesta provoacă stagnarea economică și a reformelor necesare pentru a reduce impactul negativ al macroguvernării.
Acest lucru nu este de bun augur pentru viitor. Dar înainte de a obține detalii despre Europa, să ne amintim că nici America nu este într-o formă mai bună. Dimpotrivă: vineri, 26 iulie, guvernul SUA a depășit o nouă etapă fiscală tristă. Datoria sa totală a depășit 35 de trilioane de dolari.
Investitorii de pe piața datoriilor păreau să fi ridicat din umeri la această cifră – randamentele datoriilor americane au scăzut în ultima săptămână – dar asta nu înseamnă că factorul politic ar trebui să ignore problema. Și totuși, nu există nicio mențiune despre această etapă a datoriei de-a lungul campaniei prezidențiale.
Când președintele Biden a preluat mandatul, datoria era de 27,75 trilioane de dolari. În trei ani și jumătate, datoria SUA a înregistrat o creștere de 26%, sau 7,25 trilioane de dolari.
Din păcate, situația din Europa nu este cu mult mai bună. Franța, Grecia și Italia sunt trei dintre cele șase state UE care au o datorie guvernamentală care depășește 100% din PIB. Celelalte trei sunt Spania (108,9%), Belgia (108,2%) și Portugalia (100,4%).
Referitor la cele mai îndatorate trei state UE (Franța, Grecia și Italia), există în împrumuturile lor o tendință care reprezintă un motiv profund de îngrijorare, niciodată discutat în dezbaterea publică.
Să comparăm creșterile suferite de datoriile acestor țări în 2009 (după criza mondială din 2008) și 2020 (anul izbucnirii crizei Covid). Vom observa că avansul din 2020 a fost de natură temporară, – au fost acordați bani pentru a menține afacerile și gospodăriile pe linia de plutire pe fondul închiderii economice artificiale. Când acel tip de cheltuieli s-a încheiat, nivelurile datoriei au revenit mai mult sau mai puțin la nivelurile anterioare. La acest punct, Grecia face excepție.
În 2009 nu a fost la fel. Atunci, o recesiune profundă, dar naturală din punct de vedere economic – organică – a provocat o creștere bruscă a șomajului și o pierdere pe scară largă a activității economice. Cea mai mare parte a Europei și-a revenit relativ repede, aproape în același ritm cu America, dar nu același lucru s-a întâmplat cu raportul datorie/PIB.
Persistența datoriei guvernamentale este în sine o problemă, dar mai îngrijorător este faptul că aceasta tinde să crească și în vremuri economice bune. Astfel, criza Covid a trecut, dar datoriile continuă să urce. În mod inevitabil, acest fenomen va duce la o altă criză fiscală.
Citește și:
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
