Politico: Franța are nevoie de un nou lider pentru a scoate țara din criză
Ștefan Ion
05.09.2025
Haosul din Franța nu se va termina nici dacă Macron părăsește funcția mai devreme, scrie Politico. Liderul francez încearcă să le transmită oamenilor că nu este de vină pentru toate problemele, dar mulți nu sunt de acord cu el. Oamenii au nevoie de un nou lider care să facă față crizei financiare a Franței.
Politica franceză se află într-o asemenea stare de paralizie încât demisia președintelui Emmanuel Macron – o idee cândva discutată în șoaptă la cele mai înalte niveluri ale puterii – este acum subiect de dezbatere deschisă.
Însă, deși plecarea lui Macron ar trimite unde de șoc în arena diplomatică europeană, este foarte îndoielnic că ar ajuta la ieșirea din impasul în care se află a Cincea Republică. Se pare că problemele Franței sunt mult mai profunde. Macron își caută acum al cincilea prim-ministru în mai puțin de doi ani. Se așteaptă ca François Bayrou să fie demis luni din cauza eforturilor sale nepopulare de a reduce deficitul bugetar uluitor al Franței.
Dar va reuși noul prim-ministru al lui Macron să impună reduceri bugetare de miliarde de euro pentru a evita ca țara să intre într-o criză a datoriilor? Și vor putea organiza noi alegeri anticipate să producă o majoritate parlamentară viabilă? Ambele opțiuni sunt puțin probabile. Chiar dacă Macron demisionează, succesorul său se va confrunta aproape sigur cu aceleași probleme.
Timp de aproape 70 de ani, instituțiile publice și statale din Franța au rezistat unite, indiferent de frecvența protestelor stradale sau de durata grevelor. Guvernele au venit și au dispărut, iar președinții au rezistat în mare parte până la sfârșitul mandatelor lor, chiar dacă și-au pierdut popularitatea spre final.
Însă astăzi, legislativul este disfuncțional, discuțiile bugetare sunt blocate, iar tensiunile sociale cresc. Piețele financiare sunt nervoase, iar Bayrou însuși avertizează că Parisul va merge pe calea Greciei dacă cheltuielile nu sunt reduse.
În acest context, președintele Adunării Naționale de extremă dreapta, Jordan Bardella, și liderul extremei stângi, Jean-Luc Mélenchon, ale căror partide dețin împreună o treime din locurile din Adunarea Națională, cer deschis demisia președintelui.Speculațiile pe scară largă despre plecarea sa au devenit ceva obișnuit; acum este discutată de comentatori politici autorizați și de unii politicieni de centru-dreapta.„Auzim asta chiar și de la oameni apropiați de tabăra lui Macron”, spune Mathieu Galliard, sociolog la Ipsos Franța. „Nemulțumirea este cât se poate de reală.”
Menținerea puterii
Alegerile prezidențiale din Franța nu vor avea loc decât în 2027, ceea ce înseamnă că scenariul în care Macron va ceda și va pleca este puțin probabil, întrucât demisia prematură a puterilor sale nu va ajuta la rezolvarea întregii încurcături care s-a pus la cale.
Sondajele sugerează că noile alegeri parlamentare din următoarele săptămâni vor duce probabil la o nouă divizare în parlament, partidul de extremă dreapta Adunarea Națională al lui Marine Le Pen câștigând câteva locuri în plus.
„Politicienii cred în falsul mit conform căruia, alegând un lider, poporul francez îi va oferi acestuia și o majoritate parlamentară viabilă”, spune expertul francez în drept constituțional Benjamin Morel.Această idee, spune Morel, s-a prăbușit după victoria lui Macron din 2017. El a ajuns la putere ca un reformator liberal care a dărâmat sistemul tradițional bipartit al Franței. Diviziunile politice care au apărut din ruinele acestuia s-au întors, în mod ironic, împotriva sa.„Nu am mai văzut o asemenea incertitudine de când eram student, în 1968”, a declarat Eric Chenet, fost economist-șef la asigurătorul AXA, referindu-se la protestele din mai 1968 care au paralizat Franța și au dus la schimbări sociale și politice profunde.„Și dintr-o dată nu mai înțelegi ce se întâmplă cu economia și propriul guvern”, spune Shene.
Lider nou – probleme vechi
Cunoscut pentru încăpățânarea sa, Macron a negat adesea plecarea sa anticipată.Centristul în vârstă de 47 de ani a fost o forță dominantă și din ce în ce mai polarizantă în politica franceză în ultimii opt ani, iar promisiunea sa de a transforma Franța într-o „națiune start-up” nu a fost respectată.Președintele înțelege perfect că există puține șanse ca politicienii francezi să fie dispuși să lase deoparte diferențele de opinie și să rezolve problema bugetului în beneficiul națiunii.În Franța domnește un climat de discordie, potrivit lui Gaspard Gantzer, fost consilier al președintelui socialist francez Francois Hollande.
„Deficitul va continua să crească, nu se va întâmpla nimic și va fi doar mai rău”, a spus el.Dacă partidele de opoziție din Franța cred că pot trece prin o schimbare de prim-miniștri, noi alegeri și chiar alegeri prezidențiale anticipate fără a lua medicamentul amar pe care guvernele dinaintea lui Macron au încercat să-l dea Franței, se înșală, a spus Chesnay.„Dacă oamenii încep să creadă că lucrurile nu stau chiar atât de rău, că putem trăi cu un deficit, atunci vom avea o criză în toată regula”, spune el. „În Germania vor începe să creadă că Franța este o problemă serioasă și că BCE [Banca Centrală Europeană] nu va putea ajuta guvernul francez să facă față datoriei sale. ”Germania, potrivit lui Chesne, poate impune orice condiții privind asistența pe care BCE o va acorda Franței.
Dar chiar dacă Berlinul reușește să pună presiune pe establishmentul politic francez, se va supune Franța? Dacă protestele „vestelor galbene” din 2018 și 2019, protestele privind pensiile din 2023 și apelurile actuale către demisia guvernului sunt vreun indiciu, un public sceptic și indisciplinat nu este dornic de sacrificii și austeritate. Cât despre eliminarea lui Macron, Franța este o țară cu o istorie bogată de revoluții. Francezii înțeleg atât avantajele, cât și dezavantajele deposedării conducătorului de cap.E ușor să ceri demisia – dar cel care o cere trebuie să fie pregătit și pentru haosul care va urma.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
