The Heritage Foundation: O dată cu cazul Călin Georgescu, Europa a trecut Rubiconul democrației
Bogdan Alexandru Duca, analist politic
04.04.2025
În discursul său deja celebru de la Conferința de Securitate de la München, vicepreședintele J.D. Vance a evidențiat o țară necunoscută multor americani: România, relatează o analiză publicată de Washington Times și apoi preluată de prestigiosul think tank conservator The Heritage Foundation.
JD Vance a condamnat ceea ce a descris drept represiunea europeană asupra libertății de exprimare și a menționat în acest sens anularea alegerilor din România.
În decembrie, „România a anulat direct rezultatele alegerilor prezidențiale pe baza suspiciunilor slabe ale unei agenții de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor săi continentali”, a spus el. “Argumentul a fost că dezinformarea rusă a infectat alegerile din România, dar le-aș cere prietenilor mei europeni să aibă o perspectivă. Dacă democrația voastră poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari de publicitate digitală dintr-o țară străină, atunci nu a fost foarte puternică pentru început.”
Câștigătorul alegerilor a fost Călin Georgescu, un personaj din afara sistemului mainstream, ceea ce a șocat elitele europene. Georgescu și-a câștigat notorietate pentru opiniile anti-Uniunea Europeană, opiniile sceptice față de NATO și pozițiile ciudate, cum ar fi susținerea că pandemia de COVID-19 ar fi fost o farsă. Mulți din mass-media și din stânga și centru-dreapta europeană l-au etichetat drept candidat de „extrema dreaptă”.
Curând după aceea, Curtea Constituțională a României a făcut pasul fără precedent de a anula alegerile, invocând ingerința Rusiei. A fost prima anulare a alegerilor în Europa de la încheierea Războiului Rece în 1989.
Această decizie draconiană s-a bazat pe rapoarte despre o creștere a reclamelor pro-Georgescu TikTok în săptămânile dinaintea zilei alegerilor. Dacă Rusia a fost implicată, autoritățile române nu au oferit încă dovezi.
De când a fost exclus de la alegeri, Georgescu a fost hărțuit de autoritățile române, inclusiv reținere sumară din partea poliției și proceduri judiciare. Pe 9 martie, Comisia Electorală Centrală i-a interzis să candideze din nou. Acum, un alt candidat de „extrema dreaptă” a fost interzis pentru că a făcut declarații „contrare valorilor democratice”.
În concluzie, pentru a salva democrația, cetățenilor români li se refuză dreptul fundamental de a vota pentru liderii lor, pe care îl dețin ca cetățeni într-o democrație, chiar dacă aleg „greșit”.
După cum a indicat DJ Vance, dezastrul electoral din România reflectă o tendință tulburătoare în Europa în care guvernanții se simt liberi să folosească abuziv puterea de stat pentru a încălca drepturile civile ale celor care li se opun, o pagină din cartea de joc a autoritarilor.
Mainstream-ul politic UE se confruntă acum cu provocări electorale grele din partea partidelor anti-establishment și anti-UE, după ce au pierdut în fața lor în Italia, Țările de Jos și Suedia. Funcționarii etichetează aceste partide ca fiind de ˝extremă dreapta” care „amenință democrația” și, prin urmare, dincolo de acceptarea politică.
Această teamă de extremism este selectivă. Multe partide de stabiliment colaborează cu comuniștii. Coaliția de guvernare a Spaniei include partidul de stânga dur Sumar, care laudă Manifestul Comunist. Președintele francez Emmanuel Macron nu a avut nicio problemă în coordonarea alegerilor naționale cu Jean-Luc Melenchon, fanul anti-NATO al dictatorilor Fidel Casto și Hugo Chavez. Criteriile care determină ce partide amenință democrația ar părea mai puțin despre apărarea democrației decât despre păstrarea puterii.
Bruxelles-ul nu s-a sfiit să se amestece în alegerile din Ungaria. A amenințat că va bloca miliarde de dolari în asistență economică în cazul în care alegătorii realeg guvernul naționalist de la conducerea țării. Sesizarea fostului comisar european Thierry Breton la Legea privind serviciile digitale a UE pentru a-l face pe X să nu transmită live interviul lui Elon Musk cu președintele Trump a fost iar un efort flagrant de a cenzura discursul politic.
Luni, un tribunal francez i-a interzis liderei suveraniste Marine Le Pen să candideze la președinție. Crima ei este folosirea abuzivă a fondurilor publice, o întâmplare comună care de obicei are ca rezultat rambursarea fondurilor și se termină acolo, nu în închisoare, amenzi grele și exilare politică.
Aceste tendințe l-au lovit pe Vance și pe milioane de americani ale căror drepturi de bază au fost încălcate de administrația Biden, care a armat și guvernul. Mii de persoane au fost eliminate de pe rețelele sociale pentru că respingeau ortodoxia guvernamentală cu privire la originile COVID-19. FBI i-a investigat pe alții pentru că au protestat împotriva ideologiei transgender predate în școli. Însuși Dondalt Trump a fost victima a mai multor cazuri penale motivate politic și a manipulării electorale pentru a-l împiedica să redevină președinte.
Implicațiile pentru eforturile europene de democrație globală sunt grave. Cum pot instituțiile europene să condamne interferența electorală și represiunea politică în țări precum Rusia și Iran, tolerând sau chiar permitând astfel de practici nedemocratice acasă?
O dată cu excluderea candidaților populari de la alegerile prezidențiale din România, Europa poate să fi creat un precedent nou și tulburător: vor fi principiile democratice ale alegerilor libere și corecte, subiective, determinate de cei care sunt deja la putere? Sunt libertățile civile fundamentale ale Europei sub amenințare permanentă, determinate de opiniile politice ale cuiva? Este posibil ca Europa să fi trecut deja de Rubiconul antidemocrației.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
