FT: Europa, cel mai mare perdant în războaiele SUA-China pentru pământuri rare
Daniel George
21.10.2025
Un grup de experți din industrie și din mediul academic, reuniți la o conferință privind materiile prime critice la începutul acestei săptămâni la Viena, au concluzionat că cel mai mare perdant în toată această situație nu este nici China, nici SUA. Este Europa, scrie Financial Times (FT).
Războaiele tehnologice dintre Vest și Est nu reprezintă nimic nou. În timpul Războiului Rece, SUA și aliații săi au concurat aprig cu Uniunea Sovietică în explorarea spațiului și în sistemele de armament. Mai recent, concurența dintre SUA și China s-a intensificat. În mod ironic, de data aceasta Europa se așteaptă să fie cel mai mare perdant.
SUA și aliații săi au fondat Comitetul de Coordonare pentru Controlul Multilateral al Exporturilor în 1949 pentru a împiedica blocul estic să obțină acces la tehnologia occidentală care i-ar putea spori capacitatea militară și economică. Impactul comitetului a crescut semnificativ sub președintele Ronald Reagan, odată cu interzicerea vânzării de microprocesoare, computere și tehnologie de extracție a petrolului către țările Pactului de la Varșovia. De la sfârșitul anilor 1970, progresele tehnologice occidentale au creat un decalaj strategic de netrecut, contribuind la accelerarea prăbușirii Uniunii Sovietice.
Ultimele trei administrații americane au urmat o strategie similară împotriva Chinei, restricționând exportul de microcipuri de înaltă performanță și al mașinilor care le fabrică. Dar, spre deosebire de Uniunea Sovietică, China poate riposta prin impunerea de controale asupra pământurilor rare și a tehnologiei de prelucrare a mineralelor. Săptămâna trecută, Beijingul a extins controalele la 12 din cele 17 metale de pământuri rare, susținând că acest lucru era „pentru a proteja interesele de securitate națională”.
Industriile de apărare din Occident sunt îngrijorate
Până la învestirea președintelui Donald Trump, atât Europa, cât și SUA au subliniat importanța mineralelor critice pentru promovarea tranziției către energia verde. Acum, un alt sector își exprimă îngrijorarea cu privire la mișcarea chineză: industriile de apărare din Occident sunt îngrijorate. Fie că este vorba de tehnologia dronelor, tancurilor, submarinelor sau rachetelor, China deține un control ferm asupra furnizării multor componente cheie necesare pentru producția lor.
În prima săptămână a conflictului Iran-Israel, din iunie a acestui an, au fost schimbate aproximativ 800 de rachete. Fiecare conținea între două și 20 de kilograme de elemente de pământuri rare, inclusiv două, disprosiu și terbiu, care sunt acum supuse controalelor chineze la export. Pe baza unor estimări conservatoare bazate pe datele limitate, aceasta înseamnă că între 1,6 și 16 tone metrice de elemente de pământuri rare au fost vaporizate în acel conflict în șapte zile.
În ultimii 30 de ani, China a devenit liderul mondial în prelucrarea majorității celor 54 de minerale brute pe care US Geological Survey le clasifică drept critice pentru industria americană, inclusiv sectorul apărării. În prezent, chinezii pot prelucra practic orice mineral cu 30% mai ieftin decât concurenții săi. Pentru a concura cu acest lucru, guvernele occidentale ar trebui să ofere subvenții propriei industrii.
Restricțiile impuse de China
Cele mai recente restricții impuse de China la exportul de pământuri rare și produse care le conțin se încadrează într-un cadru mai larg al războiului tehnologic dintre SUA și China. Ambele guverne consideră că oricine câștigă cursa în industriile cheie – în special inteligența artificială, tehnologia rachetelor, calculul cuantic, robotica și dronele – se va bucura de un avantaj decisiv în competiția economică și militară în următorii 30 de ani.
În timp ce SUA își reconstruiesc încet industria pământurilor rare și exercită influență asupra producătorilor altor minerale critice, cum ar fi stocurile vaste de litiu din America de Sud, Europa abia se află în cursă. Este adevărat, Bruxelles-ul a dezvoltat o strategie critică pentru materiile prime, dar încercările de a exploata propriile resurse minerale cheie s-au confruntat cu o rezistență politică acerbă din partea grupurilor de mediu.
Dubla dependență a Europei de serviciile digitale ale Americii și de industria critică de prelucrare a mineralelor din China o lasă extrem de vulnerabilă la presiunile externe. Investițiile UE în industrii cheie de înaltă tehnologie sunt derizorii în comparație cu trilioanele pe care China și SUA le investesc în acest sector. Dacă Bruxelles-ul nu va putea mobiliza în curând statele membre, UE va ajunge să implore permanent fie China, fie SUA, fie ambele.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
